DIPLOMATZÍE (2) diplomatzii s. f. 1. Activitate desfashurata de un stat prin reprezentantzii sai diplomatici in scopul realizarii politicii sale externe. 2. Comportare abila subtila shireata. 3. Cariera profesie de diplomat². 4. Totalitatea reprezentantzilor constituitzi in corp diplomatic. Din fr. diplomatie.

diplomatzíe sf [At: HELIADE O. II 55 / Pl: ~ii / E: fr diplomatie it diplomazia] Activitate desfashurata de un stat prin reprezentantzii sai in scopul realizarii politicii sale externe Si: (inv) diplomatica¹ (30). 2 (Pex) Profesiune de diplomat¹ (1). 3 (Pex) Cariera de diplomat¹ (1). 4 Complex de metode shi procedee folosite in domeniul relatziilor internatzionale Si: (inv) diplomatica¹ (31). 5 (Pex) SHtiintza care se ocupa cu studiul metodelor shi procedeelor folosite in domeniul relatziilor internatzionale. 6 Totalitatea reprezentantzilor diplomatici integratzi intro anumita organizare. 7 Comportare plina de tact abila shireata Si: (ivr) diplomatica¹ (33). 8 (Pex) Fatzarnicie.

DIPLOMATZÍE diplomatzii s. f. 1. Activitate desfashurata de un stat prin reprezentantzii sai diplomatici in scopul realizarii politicii externe preconizate. ♦ Comportare abila subtila shireata. 2. Cariera profesiune de diplomat². 3. Totalitatea reprezentantzilor diplomatici constituitzi in corp. Din fr. diplomatie.

DIPLOMATZÍE s. f. 1. Activitate indeplinita de organele statului shi de reprezentantzii shi agentzii sai peste granitza care asigura realizarea sarcinilor politicii externe a statului. 2. (Uneori cu sens peiorativ) Conduita abila pricepere dibacie rutina de diplomat. De acest inel central va trebui sa innoade o multzime de fire convergente o diplomatzie intreaga shi plina de nuantze. GALACTION O. I 396. Am nishte rochii pentru Sabina... Va fi nevoie de putzina diplomatzie k sa le accepte. C. PETRESCU C. V. 227. [Trahanache:] Trebuie sa ai shi putzintica diplomatzie! CARAGIALE O. I 111. 3. Cariera profesiune de diplomat; corp diplomatic. Distins cum era ar fi intrat shi in diplomatzie. M. I. CARAGIALE C. 116.

DIPLOMATZÍE s.f. 1. Activitate desfashurata de un stat prin reprezentantzii sai peste granitza pentru a asigura legaturi reciproce cu celelalte state shi a realiza obiectivele politicii sale externe. ♦ Ansamblu de metode shi de procedee folosite in domeniul relatziilor internatzionale dintre state. ♦ Cariera functzie de diplomat. ♦ Totalitatea diplomatzilor. 2. Abilitate dibacie pricepere (in purtari etc.). [Cf. fr. diplomatie it. diplomazia].

DIPLOMATZÍE s. f. 1. activitate desfashurata de un stat prin reprezentantzii sai peste granitza in vederea realizarii obiectivelor politicii sale externe; diplomatica (II 2). 2. cariera functzie de diplomat. 3. totalitatea diplomatzilor. 4. abilitate dibacie pricepere (in purtari etc.). (< fr. diplomatie)

DIPLOMATZÍE f. 1) Totalitate a mijloacelor metodelor shi formelor de activitate a reprezentantzilor unui stat in alt stat. 2) Totalitate a diplomatzilor unei tzari; corp diplomatic. 3) Functzie de diplomat. 4) depr. Ansamblu de manevre la care recurge cineva pentru ashi atinge scopul. [Art. diplomatzia; G.D. diplomatziei; Sil. tzie] /<fr. diplomatie

diplomatzie f. 1. shtiintza raporturilor mutuale a intereselor respective ale Statelor; 2. personalul agentzilor cari trateaza aceste interese: diplomatzia europeana; 3. fig. conduita prudenta shi abila.

* diplomatzíe f. (fr. diplomatie it. diplomazia). SHtiintza intereselor shi relatziunilor internatzionale. Corpu diplomatic cariera diplomatica: a intra in diplomatzie. Fig. Purtare prudenta shi abila: a lucra cu diplomatzie.

diplomatzíe (diplo) s. f. art. diplomatzía g.d. art. diplomatzíei; (manifestari) pl. diplomatzíi art. diplomatzíile

diplomatzíe s. f. (sil. plo) art. diplomatzía g.d. art. diplomatzíei; (manifestari) pl. diplomatzíi art. diplomatzíile

DIPLOMATZÍE s. politica. (A uzat de o ~ ingenioasa.)

DIPLOMATZIE s. politica. (A uzat de o ~ ingenioasa.)

DIPLOMATZÍE (< gr. fr.) s. f. 1. Totalitatea metodelor mijloacelor shi activitatzilor in domeniul relatziilor internatzionale prin care un stat ishi infaptuieshte obiectivele shi scopurile de politica externa. Aparuta inca din Antic. in formele ei actuale a luat nashtere in sec. 1617 o data cu crearea statelor centralizate shi a extinderii relatziilor internatzionale politice shi comerciale (in acest rastimp apar shi primele reprezentantze diplomatice permanente) capatand o deosebita insemnatate in sec. 1920. In conditziile diversificarii activitatzii diplomatice d. incepe sa fie guvernata de uzantze norme shi principii de drept internatzional (de ex.: respectarea suveranitatzii de stat) precum shi de regulile dreptului diplomatic cum sunt cele referitoare la privilegiile shi imunitatzile diplomatice rangurile shi clasele diplomatzilor. D. se realizeaza prin mijloace variate dintre care cele mai importante sunt: negocierile corespondentza diplomatica participarea la congrese shi conferintze shi organizatzii internatzionale reuniunile la nivel inalt misiunile diplomatice etc. Activitatea diplomatica a statelor se realizeaza prin organele de stat pentru relatziile externe shi anume: sheful statului guvernul Ministerul de Externe (in interior) shi misiunile diplomatice reprezentantzele comerciale shi consulatele (in exterior). Guvernul infaptuieshte conducerea generala a relatziilor externe ale statului iar Ministerul de Externe exercita conducerea permanenta operativa a reprezentantzelor diplomatice shi consulare prezinta guvernului toate problemele importante ale politicii externe apara interesele statului shi cetatzenilor sai in strainatate. 2. Ramura a shtiintzelor politice care se ocupa de relatziile internatzionale. 3. Arta de a conduce shi de a practica negocierile intre state. ♦ Tact abilitate dexteritate supletze prudentza intro situatzie sau problema dificila.