optziuni
  • info

10 definitzii pentru detunatura

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DETUNATÚRA detunaturi s. f. Zgomot puternic (k al tunetului) produs de o explozie de o arma de foc etc.; bubuit detunare detunet. Detuna + suf. atura.

DETUNATÚRA detunaturi s. f. Zgomot puternic (k al tunetului) produs de o explozie de o arma de foc etc.; bubuit detunare detunet. Detuna + suf. atura.

detunatúra sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: detuna + atura] 1 (Ivp) Trasnet. 2 (Ivp) Fulger. 3 (ivr; fig) Daramatura. 4 (Ivp) Explozie. 5 Descarcare a unei arme de foc (cu scopul de a ucide) Si: bombardament impushcatura (inv) detunet (5). 6 Zgomot infundat shi puternic produs de declansharea unor arme de foc de o explozie sau de alte surse de zgomot Si: bubuit detunare (5) detunat1 (5) detunet (6).

DETUNATÚRA detunaturi s. f. Zgomot puternic bubuitura mare (produsa mai ales de o explozie sau de o arma de foc). Motorul porni cu nishte detunaturi k de tun. DUMITRIU V. L. 130. Numai susurul Prahovei numai detunatura unei stinci pravalita din inaltzimi numai izbitura securilor care mushcau din tulpina mustoasa a copacilor tulburau tihna locului. PAS L. II 157. O detunatura infioratoare vui shi se sparse de zidurile castelului. VLAHUTZA O. A. I 149.

DETUNATÚRA ~i f. Zgomot puternic produs de o explozie sau de o arma de foc la descarcare. /a detuna + suf. ~atura

detunatura f. detunare prelungita.

detunatúra f. pl ĭ (d. detun). Lovitura puternica. Daramatura prabushitura loc prabushit. Neol. Bubuĭtura pocnitura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

detunatúra s. f. g.d. art. detunatúrii; pl. detunatúri

detunatúra s. f. g.d. art. detunatúrii; pl. detunatúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DETUNATÚRA s. v. bubuitura.

DETUNATURA s. bubuire bubuit bubuitura detonatzie detunare detunat duduit duduitura trasnet trasnitura vuiet (rar) detunet (inv. shi reg.) sunet (reg.) durat. (~ tunului.)

Intrare: detunatura
detunatura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detunatura
  • detunatura
plural
  • detunaturi
  • detunaturile
genitiv-dativ singular
  • detunaturi
  • detunaturii
plural
  • detunaturi
  • detunaturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

detunatura, detunaturisubstantiv feminin

  • 1. Zgomot puternic (k al tunetului) produs de o explozie de o arma de foc etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bubuit bubuitura detunare detunet
    • format_quote Motorul porni cu nishte detunaturi k de tun. DUMITRIU V. L. 130. DLRLC
    • format_quote Numai susurul Prahovei numai detunatura unei stinci pravalita din inaltzimi numai izbitura securilor care mushcau din tulpina mustoasa a copacilor tulburau tihna locului. PAS L. II 157. DLRLC
    • format_quote O detunatura infioratoare vui shi se sparse de zidurile castelului. VLAHUTZA O. A. I 149. DLRLC
etimologie:
  • Detuna + sufix atura. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.