14 definitzii pentru deshtept

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESHTÉPT EÁPTA deshteptzi te adj. 1. Care nu doarme; treaz. ♦ Trezit din letargie dintro stare de amortzeala. 2. (Adesea substantivat) Care intzelege cu ushurintza shi exact ceea ce citeshte aude vede; ager la minte inteligent. ♦ (Fam.) SHiret viclean shmecher. De la deshtepta.

deshtépt ~eápta [At: ABETZEDAR 332/19 / Pl: ~ptzi ~e / E: lat deexcitus] 1 a (Inv) Care nu doarme Si: treaz sculat (inv) veget vegheat. 2 a (Inv; pex) Care se afla in stare de veghe Si: (inv) deshteptat2 (7). 3 a (Inv; pex) Vigilent. 4 a (Inv) Trezit dintro stare de amortzeala. 5 a Care intzelege cu ushurintza shi exact ceea ce shtie aude vede Si: (fig) dezghetzat inteligent istetz lucid perspicace (pop) mintos sprinten. 6 a Evoluat din punct de vedere spiritual Si: cultivat. 7 a (Fam) SHiret. 8 sn (Dep; irn) Persoana care pretinde k este atotshtiutor. 9 sn (Dep; irn; ie) A face pe ~ul A incerca cu orice pretz shi fara temei sa demonstreze k este atotshtiutor.

DESHTÉPT DESHTEÁPTA deshteptzi deshtepte adj. 1. Care nu doarme; treaz. ♦ Trezit din letargie dintro stare de amortzeala. 2. (Adesea substantivat) Care intzelege cu ushurintza shi exact ceea ce citeshte aude vede; ager la minte inteligent. ♦ (Fam.) SHiret viclean shmecher. Lat. deexcitus.

DESHTÉPT EÁPTA deshteptzi te adj. 1. (Despre oameni p. ext. despre minte spirit etc.; in opozitzie cu prost) Care intzelege care prinde repede cu mintea ceea ce este esentzial; ager la minte inteligent istetz. Traian asta e deshtept foc... suspina filozoful. SADOVEANU P. M. 19. La toata lumea placea fiindca era om deshtept shi blind. CARAGIALE P. 72. Era deshtept baiatul iscusit shi numai spirt. ISPIRESCU L. 192. Minteai este peste fire de deshteapta shi de inalta. SHEZ. I 103. ♦ Care exprima inteligentza. Cinele intzelegea k e vorba de el. Se oprise negru shi cu lustru k pacura shi privea la stapini cu doi ochi asha de deshteptzi parca numai glasul i lipsea. SADOVEANU O. IV 17. ♦ (Uneori cu o nuantza peiorativa) SHiret viclean iscusit rafinat. Eu sint deshtept pe cita vreme el e un pirlit. PREDA I. 110. Intre aceste personaje sint shi oameni deshteptzi k Tipatescu. IBRAILEANU SP. CR. 232. 2. (In opozitzie cu adormit) Trezit din somn treaz. Se cazni sa stea deshtept toate noptzile pina in zori. VISSARION B. 12. Nash putea spune tocmai hotarit daca in timp de vro doua ceasuri lungi am stat deshtept shi am visat sau daca am dormit shi am cugetat. HOGASH M. N. 13. Un lucru numai teash ruga: miine dimineatza cind ai pleca daca noi fi eu deshtept sa lashi usha de la drum deschisa. CARAGIALE P. 130. 3. Fig. Trezit din letargie dintro stare de ametzeala; activ viu. Treceau barbatzi treceau femei SHi uruiau trasuri pe strada Soldatzi treceau facind parada SHiatunci deshtept privi la ei SHishi duse pumnii strins pe timple: «Trei doamne shi totzi trei!». COSHBUC P. I 102. Simtzirile [vinatorului]... sint in veci deshtepte. ODOBESCU S. III 17.

DESHTÉPT ~eápta (~éptzi ~épte) 1) shi substantival Care vadeshte deshteptaciune; cu capacitatzi intelectuale deosebite; inteligent. 2) iron. Care se orienteaza cu pricepere in orice situatzie tragand foloase; hatru; viclean; shiret; shmecher. 3) rar Care nu doarme; treaz. /<lat. deexcitus

deshtept a. shi adv. 1. trezit din somn: viseaza deshtept; 2. fig. ager la minte inteligent: e prea deshtept. [Abstras din deshtepta].

1) deshtépt eápta adj. pl. f. epte (lat. deexpextus cu intz. de „ashteptat pina la urma” [dupa exspectus exspectatus ashteptat] k priceput „care pricepe”). Vest. Treaz neadormit: copiiĭ eraŭ deshteptzĭ cind a sosit tata. Fig. Toata tzara. Inteligent nu prost.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deshtépt adj. m. pl. deshtéptzi; f. deshteápta pl. deshtépte

deshtépt adj. m. pl. deshtéptzi; f. sg. deshteápta pl. deshtépte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESHTÉPT adj. 1. v. treaz. 2. v. sculat. 3. v. inteligent. 4. v. spiritual. 5. abil dibaci ingenios iscusit istetz indemanatic meshter priceput (pop.) mehenghi (inv. shi reg.) pricopsit (prin Transilv.) prinzaci (inv.) meshteshugaretz practic (fam. fig.) breaz. (Om deshtept.) 6. chibzuit cuminte inteligent intzelept. (O fapta deshteapta.)

DESHTEPT adj. 1. treaz neadormit (inv.) veget vegheat. (Eshti inca ~ la ora asia?) 2. sculat treaz. (Deshi foarte dimineatza totzi erau ~.) 3. ager dibaci inteligent iscusit istetz indeminatic priceput (pop.) mintos (inv. shi reg.) marghiol pricopsit (prin Transilv.) artut (Mold. shi Bucov.) hitru (Transilv.) ocosh shtram (inv.) scornaci (fig.) dezghetzat sprinten (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) 4. inteligent spiritual (inv.) spirituos. (O conversatzie ~.) 5. abil dibaci ingenios iscusit istetz indeminatic meshter priceput (pop.) mehenghi (inv. shi reg.) pricopsit (prin Transilv.) prinzaci (inv.) meshteshugaretz practic (fam. fig.) breaz. (Om ~.) 6. chibzuit cuminte inteligent intzelept. (O fapta ~.)

Deshtept ≠ adormit bleg chiomb marginit natang natarau nauc neghiob nerod prost prostanac redus tamp tont zevzec nepriceput

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

deshtept eapta deshteptzi te s. m. sf. adj. (iron. peior.) prost nerod.

baiat deshtept expr. (detz.) 1. detzinut care ishi procura in permanentza tzigari alimente obiecte de uz personal. 2. detzinut protejat de gardieni.

Intrare: deshtept
adjectiv (A34)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deshtept
  • deshteptul
  • deshteptu‑
  • deshteapta
  • deshteapta
plural
  • deshteptzi
  • deshteptzii
  • deshtepte
  • deshteptele
genitiv-dativ singular
  • deshtept
  • deshteptului
  • deshtepte
  • deshteptei
plural
  • deshteptzi
  • deshteptzilor
  • deshtepte
  • deshteptelor
vocativ singular
  • deshteptule
  • deshtepte
  • deshteapta
  • deshteapto
plural
  • deshteptzilor
  • deshteptelor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deshtept, deshteaptaadjectiv

  • 1. Care nu doarme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: treaz
    • format_quote Se cazni sa stea deshtept toate noptzile pina in zori. VISSARION B. 12. DLRLC
    • format_quote Nash putea spune tocmai hotarit daca in timp de vro doua ceasuri lungi am stat deshtept shi am visat sau daca am dormit shi am cugetat. HOGASH M. N. 13. DLRLC
    • format_quote Un lucru numai teash ruga: miine dimineatza cind ai pleca daca noi fi eu deshtept sa lashi usha de la drum deschisa. CARAGIALE P. 130. DLRLC
    • 1.1. Trezit din letargie dintro stare de amortzeala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: activ viu
      • format_quote Treceau barbatzi treceau femei SHi uruiau trasuri pe strada Soldatzi treceau facind parada – SHiatunci deshtept privi la ei SHishi duse pumnii strins pe timple: «Trei doamne shi totzi trei!». COSHBUC P. I 102. DLRLC
      • format_quote Simtzirile [vanatorului]... sint in veci deshtepte. ODOBESCU S. III 17. DLRLC
  • 2. adesea substantivat Care intzelege cu ushurintza shi exact ceea ce citeshte aude vede; ager la minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Traian asta e deshtept foc... suspina filozoful. SADOVEANU P. M. 19. DLRLC
    • format_quote La toata lumea placea fiindca era om deshtept shi blind. CARAGIALE P. 72. DLRLC
    • format_quote Era deshtept baiatul iscusit shi numai spirt. ISPIRESCU L. 192. DLRLC
    • format_quote Minteai este peste fire de deshteapta shi de inalta. SHEZ. I 103. DLRLC
    • 2.1. Care exprima inteligentza. DLRLC
      • format_quote Cinele intzelegea k e vorba de el. Se oprise negru shi cu lustru k pacura shi privea la stapini cu doi ochi asha de deshteptzi parca numai glasul i lipsea. SADOVEANU O. IV 17. DLRLC
    • 2.2. familiar Iscusit, rafinat, viclean, shiret, shmecher. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu sint deshtept pe cita vreme el e un pirlit. PREDA I. 110. DLRLC
      • format_quote Intre aceste personaje sint shi oameni deshteptzi k Tipatescu. IBRAILEANU SP. CR. 232. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.