13 definitzii pentru descreierat

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCREIERÁT A descreieratzi te adj. (Despre oameni shi manifestarile lor; adesea substantivat) Lipsit de ratziune fara minte; smintit nebun nesabuit. Pref. des + creier + suf. at (dupa fr. écervelé).

descreierat ~a smf a [At: CALINESCU I. 48 / Pl: ~atzi ~e / E: des + creier cdp fr écervelé] 12 (Om) lipsit de ratziune. 34 (Om) nebun.

DESCREIERÁT A descreieratzi te adj. (Despre oameni shi manifestarile lor; adesea substantivat) Lipsit de ratziune fara minte; smintit nebun nesabuit. Des1 + creier + suf. at (dupa fr. écervelé).

DESCREIERÁT A descreieratzi te adj. (Despre persoane p. ext. despre manifestari ale lor) Fara minte smintit nebun nesabuit. In zimbetul descreierat al lui Eftimie incepu sa patrunda o stralucire slaba de trezie. DUMITRIU N. 243. ◊ (Substantivat) Ce nebunii au incoltzit in capul dtale de descreierat? CAMIL PETRESCU T. I 155.

DESCREIERÁT ~ta (~tzi ~te) shi substantival (despre oameni) Care shia pierdut facultatea de a judeca normal; ieshit din mintzi; smintit; scrantit; tzicnit. [Sil. creie] /des + creier + suf. ~at

descreierat a. shi m. nebun. [Modelat dupa fr. écervelé].

*descreĭerát a adj. shi s. (dupa fr. écervelé). Fara creĭer smintit.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!descreierat adj. m. s. m. pl. descreieratzi; adj. f. s. f. descreierata pl. descreierate

descreierát adj. m. pl. descreierátzi; f. descreieráta pl. descreieráte

descreierát adj. m. pl. descreierátzi; f. sg. descreieráta pl. descreieráte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESCREIERÁT adj. s. 1. adj. v. smintit. 2. adj. s. v. nebun.

DESCREIERAT adj. s. 1. adj. aiurea aiurit bezmetic nebun smintit tzicnit zanatic zapacit zurliu (rar) dezmetic (pop.) deshucheat palavatic silhui (inv. shi reg.) prilestit (reg.) shucheat tui (Mold.) tuiesh zalud zarghit (inv.) turluliu (fam.) sanchiu (fam. fig.) smucit trasnit tzacanit. (Ce tip ~!) 2. adj. s. alienat dement innebunit nebun smintit tzicnit (livr. shi peior.) sonat (pop. shi fam.) apucat candriu capiat deshucheat strecheat (inv. shi reg.) nerod (reg.) prost (Transilv. Maram. shi Ban.) bolind (Ban.) palaurat (Olt. shi Munt.) primit (Mold.) zaluzit zarghit (fig.) saltat sarit scrintit tzacanit. (O persoana ~.)

Intrare: descreierat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descreierat
  • descreieratul
  • descreieratu‑
  • descreierata
  • descreierata
plural
  • descreieratzi
  • descreieratzii
  • descreierate
  • descreieratele
genitiv-dativ singular
  • descreierat
  • descreieratului
  • descreierate
  • descreieratei
plural
  • descreieratzi
  • descreieratzilor
  • descreierate
  • descreieratelor
vocativ singular
  • descreieratule
  • descreierate
  • descreierata
  • descreierato
plural
  • descreieratzilor
  • descreieratelor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descreierat, descreierataadjectiv

  • 1. adesea substantivat (Despre oameni shi manifestarile lor) Lipsit de ratziune fara minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In zimbetul descreierat al lui Eftimie incepu sa patrunda o stralucire slaba de trezie. DUMITRIU N. 243. DLRLC
    • format_quote Ce nebunii au incoltzit in capul dtale de descreierat? CAMIL PETRESCU T. I 155. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.