10 definitzii pentru deportare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEPORTÁRE deportari s. f. Actziunea de a deporta shi rezultatul ei. V. deporta.
DEPORTÁRE deportari s. f. Actziunea de a deporta shi rezultatul ei. V. deporta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
deportare sf [At: DEX / Pl: ~tari / E: deporta] Trimitere fortzata a unei persoane intro regiune indepartata k masura represiva Si: deportat1 deportatziune exil surghiun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEPORTÁRE deportari s. f. Actziunea de a deporta. V. exil surghiun.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEPORTÁRE s.f. Actziunea de a deporta shi rezultatul ei; (concr.) locul shi timpul in care a fost deportat cineva. [< deporta].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
deportare f. pedeapsa infamanta care consta intr’o exilare perpetua intr’un loc determinat.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*deportatziúne f. (lat. deportátio ónis). Pedeapsa care consista intr’un exil intr’un loc determinat. SHi átzie shi áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
deportáre s. f. g.d. art. deportắrii; pl. deportắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
deportáre s. f. g.d. art. deportarii; pl. deportari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEPORTÁRE s. (JUR. POL.) surghiun surghiunire (inv.) surghiunie surgunlac. (~ cuiva in urma unei condamnari.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEPORTARE s. (JUR.) surghiun surghiunire (inv.) surghiunie surgunlic. (~ cuiva in urma unei condamnari.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deportare, deportarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a deporta shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: surghiun surghiunie surghiunire surghiunlac
- 1.1. Locul shi timpul in care a fost deportat cineva. DN
-
etimologie:
- deporta DEX '09 DEX '98 DN