14 definitzii pentru deconecta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DECONECTÁ deconectez vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a doua conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legatura dintre o mashina sau un aparat electric shi un circuit sau o retzea electrica; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa a se destinde a se calma. Din fr. déconnecter.

DECONECTÁ deconectez vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a doua conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legatura dintre o mashina sau un aparat electric shi un circuit sau o retzea electrica; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa a se destinde a se calma. Din fr. déconnecter.

deconectá [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr déconnecter] 1 vt A suprima o conexiune intre doua circuite electrice. 2 vt A desface o legatura dintre o mashina sau un aparat shi un circuit sau o retzea electrica Si: a decupla. 3 vr (Fig; d. oameni) A se relaxa.

DECONECTÁ deconectez vb. I. Tranz. (Tehn.) A suprima o conexiune a unor conducte electrice.

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. A suprima o conexiune a doua conducte electrice. ♦ A dezlega a desprinde (odgoane). 2. refl. A se relaxa. [< fr. déconnecter].

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. a suprima o conexiune. 2. a desface o legatura dintre o mashina sau un aparat electric shi un circuit sau o retzea electrica; decupla (1). II. refl. (fig.) a se relaxa a se destinde. (< fr. déconnecter)

A DECONECTÁ ~éz tranz. (aparate mashini electrice etc.) A face sa se deconecteze. /<fr. déconnecter

A SE DECONECTÁ ma ~éz intranz. 1) (despre curentul electric) A inceta sa alimenteze un consumator fiind intrerupt. 2) fig. (despre persoane) A deveni putzin incordat; a se destinde; a se relaxa. /<fr. déconnecter

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deconectá (a ~) vb. ind. prez. 3 deconecteáza

deconectá vb. ind. prez. 1 sg. deconectéz 3 sg. shi pl. deconecteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DECONECTÁ vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.)

DECONECTA vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.)

Intrare: deconecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconecta
  • deconectare
  • deconectat
  • deconectatu‑
  • deconectand
  • deconectandu‑
singular plural
  • deconecteaza
  • deconectatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • deconectez
(sa)
  • deconectez
  • deconectam
  • deconectai
  • deconectasem
a II-a (tu)
  • deconectezi
(sa)
  • deconectezi
  • deconectai
  • deconectashi
  • deconectaseshi
a III-a (el, ea)
  • deconecteaza
(sa)
  • deconecteze
  • deconecta
  • deconecta
  • deconectase
plural I (noi)
  • deconectam
(sa)
  • deconectam
  • deconectam
  • deconectaram
  • deconectaseram
  • deconectasem
a II-a (voi)
  • deconectatzi
(sa)
  • deconectatzi
  • deconectatzi
  • deconectaratzi
  • deconectaseratzi
  • deconectasetzi
a III-a (ei, ele)
  • deconecteaza
(sa)
  • deconecteze
  • deconectau
  • deconectara
  • deconectasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deconecta, deconectezverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.