declaratzie sf [At: PRAVILA (1788) 23/10 / V: ~iune (inv) ~lar~ / Pl: ~i / E: fr déclaration lat declaratio onis] 110 Declarare (110). 11 (Lin; is) Verb de ~ Verb care denumeshte actziunea de a vorbi. 12 Act oficial prin care se aduce la cunoshtintza ceva. 13 Act oficial prin care se stabileshte o masura. 14 Depozitzie a unui martor. 1517 (Ccr) Text al unei declaratzii (1214). 18 Relatare facuta in scris de catre o persoana catre un organ oficial prin completarea unui formular. 19 (Ccr) Formular completat pentru o declaratzie (15). 20 Forma de tratat internatzional. 21 (Is) ~ de razboi Incunoshtintzare oficiala prealabila facuta de un stat catre alt stat inaintea inceperii ostilitatzilor impotriva celui din urma.

DECLARÁTZIE declaratzii s. f. Aratare pe fatza afirmare deschisa categorica a unei convingeri sau opinii; marturisire a unor sentimente. Comitetul german al luptatorilor pentru pace a publicat o declaratzie in problema situatziei din Germania occidentala. SCINTEIA 1953 nr. 2809. ◊ (Gram.) Verb de declaratzie = verb care denumeshte actziunea de «a vorbi» sau «a gindi». ♦ Act solemn prin care se aduce la cunoshtintza se vesteshte se intareshte o masura luata; notificare. V. comunicat. ♦ Relatare sau aratare a unor fapte facuta de cineva k marturie k depozitzie etc. in fatza unei autoritatzi. Marsh in front... Vei da declaratzie. CAMILAR N. I 61. ♦ Relatare facuta fatza de un organ administrativ prin completarea unui formular; formularul insushi. Declaratzie de impunere.

DECLARÁTZIE s.f. Aratare afirmare a unor convingeri a unor sentimente. ◊ Verb de declaratzie = verb care denumeshte actziunea de „a vorbi” „a gandi”. ♦ Act oficial prin care se comunica ceva se ia o masura; notificare. ♦ Marturie depozitzie in fatza unei autoritatzi. ♦ Relatare facuta in fatza unui organ administrativ prin completarea unui formular; formularul insushi. [Var. declaratziune s.f. / cf. fr. déclaration lat. declaratio].

DECLARÁTZIE s. f. 1. marturisire afirmare deschisa a unor convingeri sentimente etc. ♦ verb de ~ = verb care denumeshte actziunea de „a vorbi”. 2. document oficial prin care se comunica ceva se ia o masura; notificare. 3. marturie depozitzie in fatza unei autoritatzi. ◊ relatare facuta in fatza unei autoritatzi. ◊ relatare facuta in fatza unui organ administrativ prin completarea unui formular; formularul insushi. 4. (inform.) instructziune care precizeaza pe baza identificatorilor atributele datelor utilizate intrun program sau intro zona a acestuia. (< fr. déclaration lat. declaratio)

DECLARÁTZIE ~i f. 1) Expunere orala sau scrisa prin care se face cunoscut ceva. ~ de dragoste. 2) Document oficial prin care se comunica ceva in mod public; comunicat; notificare. 3) Expunere in fatza instantzelor judecatoreshti a unor fapte savarshite de cineva; marturie; depozitzie. 4) Relatare a unor informatzii facuta pentru un organ administrativ prin completarea unui formular. 5) Formular folosit in acest scop. [Art. declaratzia; G.D. declaratziei; Sil. tzie] /<fr. déclaration lat. declaratio ~onis

declaratziune sf vz declaratzie

DECLARATZIÚNE s.f. v. declaratzie.

declarátzieprográm s. f. Declaratzie care contzine un program (de obicei cu caracter politic) ◊ „Declaratziaprogram a guvernului grec.” Sc. 1 IV 64 p. 4. ◊ „Declaratziaprogram a guvernului R.S. Cehoslovace.” R.l. 18 X 69 p. 6. ◊ „Declaratziaprogram scrisa de mana shi imprimata pe hartie de impachetat suna asha [...]” R.l. 22 V 75 p. 4; v. shi Sc. 29 XI 62 p. 3 R.l. 24 XII 76 p. 6; v. shi democratcreshtin (din declaratzie + program; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 325 C. Lupu in SCL 6/82 p. 503)

declaratzi(un)e f. 1. actziunea de a declara: declaratziune de rasboiu; 2. discurs act scris prin care se declara: declaratziunea drepturilor omului (1789).

*declaratziúne f. (lat. declarátio ónis). Actziunea de a declara: declaratziune de razboĭ. Enumeratziune: declaratziune de bunurĭ (averĭ). SHi atzie shi áre.

declarátzie (decla tzie) s. f. art. declarátzia (tzia) g.d. art. declarátziei; pl. declarátzii art. declarátziile (tzii)

declarátzie s. f. (sil. cla tzie) art. declarátzia (sil. tzia) g.d. art. declarátziei; pl. declarátzii art. declarátziile (sil. tzii)

declaratzie

DECLARÁTZIE s. 1. v. afirmatzie. 2. comunicare. (O scurta ~ facuta presei.) 3. (inv.) publicatzie. (O ~ oficiala a guvernului.) 4. destainuire marturisire. (~ de dragoste.) 5. v. depozitzie. 6. v. proclamatzie.

DECLARATZIE s. 1. afirmatzie cuvint marturisire relatare spusa vorba zisa (livr.) asertziune propozitzie (astazi rar) parola (inv.) voroava (fig.) gura. (Nu te lua dupa ~ lui.) 2. comunicare. (O scurta ~ facuta presei.) 3. (inv.) publicatzie. (O ~ oficiala a guvernului.) 4. destainuire marturisire. (~ de dragoste.) 5. (JUR.) depozitzie marturie marturisire (rar) confesiune (inv.) marturisanie tacrir. (~ unui martor in fatza instantzei.) 6. proclamatzie. (~ de independentza.)

DECLARATZIA DE INDEPENDENTZA document adoptat la 4 iul. 1776 la Philadelphia de Congresul continental al reprezentantzilor celor 13 colonii engleze din America de Nord prin care acestea sau declarat independente. D. conceputa de Thomas Jefferson reprezenta chintesentza celor mai inalte concepte politice shi filozofice ale sec. 18. Ziua de 4 iul. a devenit sarbatoarea natzionala a S.U.A. Declaratzia de independentza Atunci cand in decursul evenimentelor omeneshti devine necesar k un popor sa desfaca legaturile politice care lau unit cu un altul shi sashi asume printre Puterile lumii statutul aparte shi egal la care il indreptatzesc Legile Naturii shi ale lui Dumnezeu un elementar respect fatza de legile nescrise ale umanitatzii impune k acesta sa declare cauzele care il constrang la separatziune. Consideram k adevaruri graitoare k totzi oamenii sau nascut egali k sunt inzestratzi de catre Creator cu anumite Drepturi inalienabile k printre acestea se numara dreptul la Viatza la Libertate shi la cautarea Fericirii. K pentru a asigura aceste drepturi Oamenii instituie Guverne care ishi deriva dreptele lor puteri din consimtzamantul celor guvernatzi. K ori de cate ori o Forma de Guvernare devine o primejdie pentru aceste tzeluri este Dreptul Poporului sa o schimbe sau sa o aboleasca shi sa instituie un nou Guvern bazat pe acele principii shi organizat in acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor parea cele mai nimerite sai garanteze acestui Popor Sigurantza shi Fericirea. Prudentza intradevar va fi aceea care va dicta k Guvernele de mult statornicite sa nu fie schimbate pentru motive neinsemnate sau vremelnice; iar intreaga experientza ne invatza k omenirea este mai dispusa sa sufere atata vreme cat raul poate fi tolerat decat sashi faca dreptate prin abolirea formelor de guvernare cu care sa obishnuit. Dar atunci cand un lung shir de abuzuri shi de uzurpatziuni urmarind invariabil acelashi Scop demonstreaza intentzia de a subjuga Poporul unui Despotism absolut este dreptul sau este datoria sa sa inlature un asemenea Guvern shi sa gaseasca noi Garantzi ai securitatzii lui viitoare. Tot astfel a fost shi suferintza rabdatoare a acestor Colonii; shi tot astfel este acum nevoia ce le obliga sa schimbe fostele lor Sisteme de Guvernamant. Istoria actualului Rege al Marii Britanii este o istorie de repetate ultraje shi uzurpatziuni avand toate k scop direct statornicirea unei Tiranii absolute asupra acestor State. Pentru a dovedi cele spuse sa supunem Faptele judecatzii unei lumi nepartinitoare. A refuzat sashi dea Acordul pentru Legile cele mai benefice shi mai necesare binelui public. A interzis Guvernatorilor sai sa valideze Legi de importantza imediata shi presanta daca aceshtia nu le suspendau pana la obtzinerea asentimentului sau; iar cand acestea erau suspendate k atare el a neglijat cu totul sa se ocupe de ele. A refuzat sa sanctzioneze alte Legi ce aduc inlesniri unor mari circumscriptzii daca locuitorii acestora nu renuntzau la dreptul de Reprezentare in Legislativ un drept de valoare inestimabila pentru ei shi inspaimantator doar pentru tirani. A convocat corpurile legiuitoare sa se intalneasca in locuri neobishnuite inconfortabile shi la mare distantza de Oficiile Publice cu unicul scop de ai istovi pentru ai face sa se conformeze masurilor sale. A dizolvat in mod repetat Camerele Reprezentantzilor pentru k acestea sau opus cu brava fermitate incalcarii de catre el a drepturilor poporului. A refuzat mult timp dupa astfel de dizolvari sa permita alegerea altora; drept urmare Puterile Legislative neputand fi anihilate au revenit Poporului in totalitatea sa pentru a fi exercitate Statul ramanand intre timp expus tuturor primejdiilor de invazie din exterior shi de framantare in interior. Sa straduit sa impiedice popularea acestor State; in acest scop obstructzionand Legea Naturalizarii Strainilor; refuzand sa sanctzioneze ale legi de natura sa incurajeze migrarea inspre aceste locuri shi inasprind conditziile pentru noi Alocari de Pamanturi. A impiedicat Administrarea Justitziei refuzand sashi dea Asentimentul pentru Legile care stabilesc Puterile Judecatoreshti. Ia facut de judecatori dependentzi in totalitate de Vointza sa in privintza duratei exercitarii functziei shi a cuantumului shi platzii salariilor acestora. A infiintzat o multzime de Noi servicii shi a trimis incoace armate de Functzionari. care sa ne hartzuiasca oamenii shi sa le spolieze agoniselile. SHia pastrat printre noi in timp de pace Armatele sale Regulate fara Consimtzamantul corpurilor noastre legiuitoare. A actzionat in asha fel incat Armata sa fie independenta de Puterea Civila shi superioara acesteia. Sa insotzit cu altzii k sa ne supuna unei jurisdictzii straine de constitutzia noastra shi nerecunoscuta de legile noastre; dandushi Asentimentul pentru Actele acestora de pretinsa Legislatzie: Pentru a incartirui printre noi mari corpuri de militari inarmatzi; Pentru ai proteja de pedeapsa printrun simulacru de Judecata pentru orice Crime care lear fi comis impotriva Locuitorilor acestor State; Pentru a impiedica Comertzul nostru cu toate coltzurile lumii; Pentru a ne impune taxe fara Consimtzamantul nostru; Pentru a ne priva in multe cazuri shi de avantajele proceselor la Curtea cu Juri; Pentru a ne duce peste Mari spre a fi judecatzi pentru pretinse delicte; Pentru abolirea liberului Sistem de Legi Engleze intro Provincie invecinata stabilind inauntrul acesteia o guvernare Arbitrara shi largindui Hotarele astfel incat sa o foloseasca imediat drept exemplu shi instrument pentru introducerea aceleiashi conduceri absolute in aceste Colonii; Pentru inlaturarea Statutelor noastre pentru abolirea Legilor noastre cele mai pretzioase shi pentru modificarea fundamentala a Formelor noastre de Guvernamant; Pentru suspendarea propriilor noastre Corpuri Legiuitoare shi pentru a se fi declarat investitzi cu puterea de a elabora legi pentru noi in toate cazurile fara discriminare. A renuntzat la Guvernare aici declarandune in afara Protectziei sale shi a dus Razboi impotriva noastra. Nea pradat marile nea pustiit Coastele nea ars orashele shi a distrus vietzile oamenilor noshtri. In momentul de fatza transporta mari Armate de Mercenari straini pentru a desavarshi actele aducatoare de moarte pustiire shi tiranie incepute in imprejurari de o Cruzime shi Perfidie cu greu egalate chiar shi de cele mai barbare epoci shi total nedemne de Conducatorul unei natziuni civilizate. Ia constrans pe Concetatzenii noshtri Capturatzi in largul Marii sa ridice Armele impotriva TZarii lor sa devina calaii prietenilor shi Fratzilor lor sau sa cada ei inshishi rapushi de Mainile acestora. A incitat la razmeritze in randurile noastre shi sa straduit sai aduca incoace pe locuitorii de la frontierele noastre nemiloshii Salbatici Indieni a caror lege de razboi bineshtiuta este de distrugere fara discriminare a tuturor indiferent de varsta sex sau conditzie sociala. La fiecare etapa a acestor Opresiuni Noi am inaintat Petitzii de Reparare a Nedreptatzii in cei mai umili termeni: Cererilor Noastre repetate li sa raspuns doar cu repetate injurii. Un Principe al carui caracter este astfel marcat de actziuni care fiecare in parte ar putea defini un Tiran este nepotrivit sa fie conducatorul unui popor liber. Nu se poate nici spune k nu leam atras atentzia fratzilor noshtri britanici. Iam avertizat din cand in cand cu privire la incercarile legislativului lor de ashi extinde jurisdictzia in mod inadmisibil asupra noastra. Leam reamintit imprejurarile emigrarii shi stabilirii noastre aici. Am apelat la simtzul lor innascut de dreptate shi marinimie shi iam implorat in numele legaturilor noastre de rudenie comuna sa dezavueze aceste uzurpatziuni care in mod inevitabil vor duce la intreruperea legaturilor shi a corespondentzei noastre. Au fost insa shi ei surzi la vocea dreptatzii shi a legaturii de sange. Trebuie de aceea sa acceptam necesitatea de a ne Separa shi de ai considera k shi pe restul umanitatzii Dushmani pe timp de Razboi shi Prieteni pe timp de Pace. De aceea noi Reprezentantzii STATELOR UNITE ALE AMERICII intrunitzi in Congresul General facand apel la Judecatorul Suprem al omenirii pentru a cantari corectitudinea intentziilor noastre declaram shi publicam solemn in Numele shi prin Autoritatea investita de bunul Popor al acestor Colonii k aceste Colonii Unite sunt shi de drept trebuie sa fie STATE LIBERE SHI INDEPENDENTE; k ele sunt Absolvite de orice loialitate fatza de Coroana Britanica shi k orice legatura politica intre ele shi Statul Marii Britanii este shi trebuie sa fie desfacuta in intregime shi k in calitate de State Libere shi Independente au puteri depline sa declare Razboi sa incheie Pace sa contracteze Aliantze sa stabileasca Legaturi Comerciale shi sa faca toate actele shi lucrurile care Statele Independente pot sa le faca de drept. SHi pentru a sustzine aceasta Declaratzie punandune nadejdea in protectzia Providentzei Divine ne legam unii de fatza de altzii cu Vietzile noastre Averile noastre shi cu sfanta noastra Onoare. Declaratzia de mai sus a fost din ordinul Congresului autentificata shi semnata de catre urmatorii membri: John Hancock; NEW HAMPSHIRE: Josiah Bartlett William Whipple Matthew Thornton; MASSACHUSETTS BAY: Samuel Adams John Adams Robert Treat Paine Elbridge Gerry; Rhode Island: Stephen Hopkins William Ellery; CONNECTICUT: Roger Sherman Samuel Huntington William Williams Oliver Wolcott; NEW YORK: William Floyd Philip Livingston Francis Lewis Lewis Morris; NEW JERJEY: Richard Stockton John Witherspoon Francis Hopkinson John Hart Abraham Clerk; PENNYSYLVANIA: Robert Morris Benjamin Rush Benjamin Franklin John Morton George Clymer James Smith George Taylor James Wilson George Ross; DELAWARE: Caesar Rodney George Read Thomas M’Kean; MARYLAND: Samuel Chase William Paca Thomas Stone Charles Caroll of Carrollton; VIRGINIA: George Wythe Richard Henri Lee Thomas Jefferson Benjamin Harrison Thomas Nelson Jr. Francis Lightfoot Lee Carter Braxton; NORTH CAROLINA: William Hooper Joseph Hewes John Penn; SOUTH CAROLINA: Edward Rutledge Thomas Lynch Jr. Arthur Middleton; GEORGIA: Button Gwinnett Lyman Hall George Walton. SE DECIDE k exemplare ale Declaratziei sa fie trimise diverselor adunari conventzii shi comitete sau consilii de securitate shi divershilor comandantzi ai trupelor continentale; k Declaratzia sa fie adusa la cunoshtintza in fiecare dintre Statele Unite la nivelul conducerii armate.

DECLARATZIA DREPTURILOR OMULUI SHI ALE CETATZEANULUI document programatic al Revolutziei Franceze adoptat la 26 aug. 1789 de catre Adunarea Constituanta. A influentzat toate institutziile politicojuridice europene dea lungul timpului.

DECLARATZIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI document internatzional adoptat de O.N.U. la 10 dec. 1948. Prevede respectarea drepturilor shi libertatzilor omului shi cuprinde o enumerare a acestora. Ziua adoptarii declaratziei se celebreaza in fiecare an k „Ziua drepturilor omului”. PREAMBUL Considerand k recunoashtem demnitatzii inerente tuturor membrilor familiei umane shi a drepturilor lor egale shi inalienabile constituie fundamentul libertatzii dreptatzii shi pacii in lume Considerand k ignorarea shi dispretzuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie shi care revolta conshtiintza omenirii shi k faurirea unei lumi in care fiintzele umane se vor bucura de libertatea cuvantului shi shi a convingerilor shi vor fi eliberate de teama shi mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratzie a oamenilor Considerand k este esentzial k drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru k omul sa nu fie silit sa recurga k solutzie extrema la revolta impotriva tiraniei shi asuprii Considerand k este esentzial a se incuraja dezvoltarea relatziilor prieteneshti intre natziuni Considerand k in Carta popoarelor Organizatziei Natziunilor Unite au proclamat din nou credintza lor in drepturile fundamentale ale omului in demnitatea shi in valoarea persoanei umane drepturi egale pentru barbatzi shi femei shi k au hotarat sa favorizeze progresul social shi imbunatatzirea conditziilor de viatza in cadrul unei libertatzi mai mari Considerand k statele membre sau angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatzia Natziunilor Unite respectul universal shi efectiv fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale precum shi respectarea lor universala shi efectiva Considerand k o conceptzie comuna despre aceste drepturi shi libertatzi este de cea mai mare importantza pentru realizarea deplina a acestui angajament ADUNAREA GENERALA proclama PREZENTA DECLARATZIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI k ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele shi toate natziunile pentru k toate persoanele shi toate organele societatzii sa se straduiasca avand aceasta declaratzie permanent in minte k prin invatzatura shi educatzie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi shi libertatzi shi sa asigure prin masuri progresive de ordin natzional shi internatzional recunoashterea shi aplicarea lor universala shi efectiva atat in sanul popoarelor statelor membre cat shi al celor din teritoriile aflate sub jurisdictzia lor. Articolul 1. Toate fiintzele umane se nasc libere shi egale in demnitate shi in drepturi. Ele sunt inzestrare cu ratziune shi conshtiintza shi trebuie sa se comporte unele fatza de altele in spiritul fraternitatzii. Articolul 2. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile shi libertatzile proclamate in prezenta declaratzie fara nici un fel de deosebire k de pilda deosebirea de rasa culoare sex limba religie opinie politica sau orice alta opinie de origine natzionala sau sociala avere nashtere sau orice alte imprejurari. In afara de aceasta nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic juridic sau internatzional al tzarii sau al teritoriului de care tzine o persoana fie k aceasta tzara sau teritoriu sunt independente sub tutela neautonome sau supuse vreunei limitari de suveranitate. Articolul 3. Orice fiintza umana are dreptul la viatza la libertate shi la securitatea personala. Articolul 4. Nimeni nu va fi tzinut in sclavie nici in servitute; sclavajul shi comertzul cu sclavi sunt interzise sub toate formele sale. Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi nici la pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante. Articolul 6. Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica. Articolul 7. Totzi oamenii sunt egali in fatza legii shi au fara nici o deosebire dreptul la o egala protectzie a legii. Totzi oamenii au dreptul la o protectzie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratzie shi impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare. Articolul 8. Orice persoana are dreptul la satisfactzia efectiva din partea instantzelor juridice natzionale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale cei sunt recunoscute prin constitutzie sau lege. Articolul 9. Nimeni nu trebuie sa fie arestat detzinut sau exilat in mod arbitrar. Articolul 10. Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil shi public de catre un tribunal independent shi impartzial care va hotari fie asupra drepturilor shi obligatziilor sale fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa. Articolul 11. 1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatzia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care iau fost asigurate toate garantziile necesare apararii sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actziuni sau omisiuni care nu constituiau in momentul cand au fost comise un act cu caracter penal conform dreptului internatzional sau natzional. De asemenea nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat aceea care era aplicabila in momentul cand a fost savarshit actul cu caracter penal. Articolul 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viatza sa personala in familia sa in domiciliul sau in corespondentza sa nici al atingeri aduse onoarei shi reputatziei sale. Orice persoana are dreptul la protectzia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13. 1. Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber shi de ashi alege reshedintza in interiorul granitzelor unui stat. 2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tzara inclusiv a sa shi de a reveni in tzara sa. Articolul 14. 1. In caz de persecutzie orice persoana are dreptul de a cauta azil shi de a beneficia de azil in alte tzari. 2. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintro crima de drept comun sau din actziuni contrare scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 15. 1. Orice persoana are dreptul la o cetatzenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatzenia sa sau de dreptul de ashi schimba cetatzenia. Articolul 16. 1. Cu incepere de la implinirea varstei legale barbatul shi femeia fara nici o restrictzie in ce priveshte rasa natzionalitatea sau religia au dreptul de a se casatori shi de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei in decursul casatoriei shi la desfacerea ei. 2. Casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtzamantul liber shi deplin al viitorilor sotzi. 3. Familia constituie elementul natural shi fundamental al societatzii shi are dreptul la ocrotire din partea societatzii shi a statului. Articolul 17. 1. Orice persoana are dreptul la proprietate. atat singura cat shi in asociatzie cu altzii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea gandirii de conshtiintza shi religie; acest drept include libertatea de ashi schimba religia sau convingerea precum shi libertatea de ashi manifesta religia sau convingerea singur sau impreuna cu altzii atat in mod public cat shi in mod privat prin invatzatura practici religioase cult shi indeplinirea riturilor. Articolul 19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor shi exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiuni din afara precum shi libertatea de a cauta de a primi shi de a raspandi informatzii shi idei prin orice mijloace shi independent de frontierele unui stat. Articolul 20. 1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire shi de asociere pashnica. 2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte din dintro asociatzie. Articolul 21. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tzarii sale fie direct fie prin reprezentantzi liber aleshi. 2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functziile publice din tzara sa. 3. Vointza poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointza trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal egal shi exprimat prin vor secret sau urmand o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului. Articolul 22. Orice persoana in calitatea sa de membru al societatzii are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatzita k prin efortul natzional shi colaborarea internatzionala tzinanduse seama de organizarea shi resursele fiecarei tzari sa obtzina realizarea drepturilor economice sociale shi culturale indispensabile pentru demnitatea sa shi libera dezvoltare a personalitatzii sale. Articolul 23. 1. Orice persoana are dreptul la munca la libera alegere a muncii sale la conditziile echitabile shi satisfacatoare de munca precum shi la ocrotirea impotriva shomajului. 2. Totzi oamenii fara nici o discriminare au dreptul la salariu egal pentru munca egala. 3. Orice om care munceshte are dreptul la o retribuire echitabila shi satisfacatoare care sai asigure atat lui cat shi familiei sale o existentza conforma cu demnitatea umana shi completata la nevoie prin alte mijloace de protectzie sociala. 4. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate shi de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale. Articolul 24. Orice persoana are dreptul la odihna shi recreatzie inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca shi la concedii periodice platite. Articolul 25. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sai asigure sanatatea shi bunastarea lui shi a familiei sale cuprinzand hrana imbracamintea locuintza ingrijirea medicala precum shi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de shomaj boala invaliditate vaduvie batranetze sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistentza; in urma unor imprejurari independente de vointza sa. 2. Mama shi copilul au dreptul la ajutor shi ocrotire deosebite. Totzi copiii fie k sunt nascutzi in cadrul unei casatorii sau in afara acesteia se bucura de aceeashi protectzie sociala. Articolul 26. 1. Orice persoana are dreptul la invatzatura. Invatzamantul trebuie sa fie gratuit. cel putzin in ceea ce priveshte invatzamantul elementar shi general. Invatzamantul tehnic shi profesional trebuie sa fie la indemana tuturor iar invatzamantul superior trebuie sa fie de asemenea egal accesibil tuturor pe baza de merit. 2. Invatzamantul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatzii umane shi intarirea respectului fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale. El trebuie sa promoveze intzelegerea tolerantza prietenia intre toate popoarele shi toate grupurile rasiale sau religioase precum shi dezvoltarea activitatzii Organizatziei Natziunilor Unite pentru mentzinerea pacii. 3. Parintzii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatzamant pentru copiii lor minori. Articolul 27. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viatza culturala a colectivitatzii de a se bucura de arte shi de a participa la progresul shtiintzific shi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale shi materiale care decurg din orice lucrare shtiintzifica literara sau artistica al carei autor este. Articolul 28. Orice persoana are dreptul la o oranduire sociala shi internatzionala in care drepturile shi libertatzile expuse in prezenta declaratzie pot fi pe deplin infaptuite. Articolul 29. 1. Orice persoana are indatoriri fatza de colectivitate deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera shi deplina a personalitatzii sale. 2. In exercitarea drepturilor shi libertatzilor sale fiecare om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege exclusiv in scopul de a asigur cuvenita recunoashtere shi respectare a drepturilor shi libertatzilor altora shi k sa fie satisfacute justele cerintze ale moralei ordinii publice shi bunastarii generale intro societate democratica. 3. Aceste drepturi shi libertatzi nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 30. Nici o dispozitzie a prezentei declaratzii nu poate fi interpretata k implicand pentru vreun stat grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savarshi vreun act indreptat spre desfiintzarea unor drepturi sau libertatzi enuntzate in prezenta declaratzie.