CUREÁ curele s. f. 1. Fashie lunga din piele canepa material plastic etc. cu numeroase intrebuintzari; spec. o astfel de fashie folosita pentru a lega a strange a fixa ceva (in jurul mijlocului); cingatoare. ◊ Expr. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul; b) fig. ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. shi pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fashie lunga shi ingusta de pamant. Lat. corrigia.

curea sf [At: ANON. CAR. / V: ~raua / Pl: ~ele (reg) ~rali / E: ml corrigia] 1 Fashie lunga din piele canepa material plastic etc. 2 Curea (1) folosita k cingatoare. 3 Nojitza. 4 Unealta a cizmarului cu care acesta tzine fixata incaltzamintea pe genunchi. 5 (Bot; reg) Broscaritza (Potamogeton natans). 6 (Bot; reg; ic) ~eleledeopincialeDomnuluiHristos Iarba sherpilor (Triglochin palustris). 78 (Pfm; ie) A (nu)l tzine pe cineva ~ua (sau elele) A (nu) avea curajul de a face ceva. 910 (Iae) A (nu) fi capabil de o actziune. 11 (Is) ~ de transmisie Banda de piele (sau de panza) continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul. 12 (Ias) Ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 13 (Is) ~ de transport Banda de transport. 14 (Ivp) Unitate de masura a lungimii egala cu aproximativ 16 picioare. 15 (Ivp) Fashie lunga shi ingusta de pamant (sau padure). 16 (Mol; maa) Dans popular nedefinit mai indeaproape Cf curelusha (3). 17 (Ban) Joc de copii nedefinit mai indeaproape.

CUREÁ curele s. f. 1. Fashie lunga din piele canepa material plastic etc.; spec. o astfel de fashie folosita k cingatoare. ◊ Expr. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul; b) fig. ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. shi pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fashie lunga shi ingusta de pamant. Lat. corrigia.

CUREÁ ~éle f. 1) Fashie lunga de piele sau din alte materiale avand diferite intrebuintzari. 2) Fashie din piele sau din alt material care serveshte la incins sau la ajustat imbracamintea; cingatoare; brau; cordon; centura. ◊ A (nu)l tzine ~eaua a (nu) se simtzi in stare sa... 3): ~ de transmisie banda continua de piele sau de panza rezistenta care serveshte pentru transmiterea mishcarii de rotatzie de la un ax la altul. [Art. cureaua; G.D. curelei; Sil. curea] /<lat. corrigia

cureà f. 1. fashie de piele lunga shi ingusta: al tzinea cureaua ai da mana a indrazni; 2. teren lung shi ingust (termen de hotarnicie); 3. masura de lungime de 16 picioare. [Lat. CORRIGIA].

cureá f. pl. ele (d. lat. corrĭgia curea de la incaltzaminte; it. coreggia fr. courroie sp. correa pg. correia. Guturala intre vocale a disparut k shi in eŭ graur shi urez). Fashie lunga shi ingusta de pele. Moshioara lunga shi ingusta sfoara. O veche masura de lungime de 16 picĭoare. Nu ma tzin (lasa) curelele saŭ nu ma tzine (lasa) cureaŭa numĭ da mina nu pot nu indraznesc sa fac un lucru.

cura³ sf vz curea

cureá s. f. art. cureáua g.d. art. curélei; pl. curéle art. curélele

cureá s. f. art. cureáua g.d. art. curélei; pl. curéle

curea rele.

CUREÁ s. v. centura.

CUREÁ s. v. nojitza.

CUREA s. centura cingatoare cordon. (SHia strins pantalonii cu ~.)

curea s. v. NOJITZA.

CUREAUA VANARII s. v. bucar curar vanar.

cureaua vinarii s. v. BUCAR. CURAR. VINAR.

cureá (curéle) s. f. 1. Fishie lunga din piele material plastic etc. folosita k cingatoare. 2. Bici. 3. SHiret de piele. 4. Centura fasha legatura. 5. Toarta miner de piele al unor obiecte grele. 6. (Inv.) Masura de 16 picioare. 7. Limba de pamint margine de grind. 8. Dans popular. 9. (Inv.) Joc de noroc tipic pentru unii sharlatani care frecventau tirgurile interzis in 1820 de domnitorul Alexandru SHutzu. Mr. curao megl. curaua. Lat. corrigia (Diez I 250; DAR). Rezultatul rom. este normal in privintza fonetismului cf. Rosetti I 75; totushi se prefera adesea un der. ipotetic de la corium (Densusianu Rom. XXXIII 277) de tipul *corella (Pushcariu 459; Iordan Dift. 59) sau *coriella (Meyer Alb. St. IV 79; Pascu I 73); insa cf. sard. korria sp. correa. Sensul 7 apare shi in sard. Der. curelar s. m. (meshter care face curele hamuri); curelarie s. f. (meshteshugul curelarului; atelierul curelarului); curelushe s. f. (bici); incurela vb. (a stringe in curele a incinge). Din ro par a proveni ngr. ϰουρέλι „cirpa” shi ϰουρελιάζω „ a taia in fishii; a face bucatzi” shi mag. kurélye (Edelspacher 17).

a nul mai tzine cureaua expr. 1. a fi la capatul resurselor materiale. 2. ashi pierde vigoarea.