CUNUNÁ cunún vb. I. 1. Refl. recipr. A se casatori religios. 2. Tranz. (Despre preotzi) A oficia slujba cununiei. ♦ A fi nash la cununie. ♦ (Despre parintzi) Ashi casatori dupa ritualul religios fiul sau fiica. Lat. coronare.

cununa [At: PSALT. 11/6 / V: (inv) curura / Pzi: cunun / E: ml corono are] 1 vt (Inv) A pune pe capul cuiva o cununa de flori. 2 vt (Inv; pan) A imprejmui. 3 vt (Inv) A ocroti. 4 vt (Inv) A impodobi drept recompensa. 5 vt (Inv; pex) A rasplati. 6 vt (inv) A rascumpara. 7 vt A declara pe miri casatoritzi din punct de vedere religios. 8 vt (D. parintzi) Ashi casatori (dupa ritualul religios) fiul sau fiica. 9 vt (Pex) A casatori pe cineva. 10 vt (D. preotzi) A indeplini serviciul religios al cununiei consfintzind astfel casatoria cuiva. 11 vt A asista pe cineva in timpul cununiei (1) In calitate de nash. 1213 vrr A se casatori (religios). 1415 vtr (Inv) A (se) incorona.

CUNUNÁ cunún vb. I. 1. Refl. recipr. A se casatori (religios). 2. Tranz. A declara pe miri casatoritzi din punct de vedere religios. ♦ A asista pe cineva in timpul serviciului religios al cununiei in calitate de nash. ♦ (Despre parintzi) Ashi casatori (dupa ritualul religios) fiul sau fiica. Lat. coronare.

CUNUNÁ cunún vb. I. 1. Refl. A se casatori (dupa ritualul religios). SHin vremea cit sau cununat Santins poporul adunat Sa joacen drum. COSHBUC P. I 57. Apoi TZugidea... se cununa cu fata iubita lui shi facu o nunta de se duse vestea peste tot pamintul. ISPIRESCU L. 332. A treia zi se cununa imparatul cu fata Genarului. EMINESCU N. 29. Foaie verde iarba rea Draga draguleana mea Tu pe mine mai uitat Cu urit teai cununat TZiai luat urit peo zi SHi tzio fi pinai trai. JARNÍKBIRSEANU D. 247. ◊ (Poetic) Voi muntzilor mindri moshnegi cununatzi Cu stelele boltzii albastre... GOGA C. P. 51. ◊ Expr. (Familiar) A nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni) = a nu avea nici o obligatzie fatza de cineva. 2. Tranz. (Despre preotzi) A declara (pe miri) casatoritzi din punct de vedere religios. Haide mindro sa fugim Amindoi sa nensotzim undes muntzii rouratzi Cai un popa printre brazi SHi cununa nentrebatzi. JARNÍKBIRSEANU D. 58. ♦ A asista pe cineva in timpul serviciului religios ai cununiei in calitate de nash. Era vorba de Florea Lingurarul care il cununase bunicul dinspre mama. PAS Z. I 159. Mai bine va voi cununa k sa fac fericirea voastra. ALECSANDRI T. 367. Poruncita baditza... Sa ma duc k sal curam; Cununalash cununa Da la fina cei voi da? JARNÍKBIRSEANU D. 99. ♦ (Despre parintzi) Ashi casatori fiul sau fiica. El dorise... sashi cunune totzi copiii intro zi. ISPIRESCU L. 39.

A CUNUNÁ cunún tranz. 1) (mirii) A declara casatoritzi ashezand cununa pe cap. 2) A asista la o cununie in calitate de nash. /<lat. coronare

A SE CUNUNÁ ma cunún intranz. Ashi consfintzi casatoria prin cununie. /<lat. coronare

cununá v. a consacra casatoria punand in timpul ceremoniei cate o cununa de flori pe capul mirelui shi al miresei. [Vechiurom. a cununa a incorona lat. CORONARE].

cunún shi (Trans. noed) curún a á v. tr. (d. cununa saŭ d. lat. coronare a incununa a incorona; pv. cat. sp. coronar fr. couronner pg. coroar). Vechĭ. Incunun. Azĭ. Casatoresc: preotu ĭa cununat. Doara nu m’am cununat cu el saŭ cu ĭa! se zice ironic cind cineva se tot tzine de tine shi nu te lasa sa te ducĭ unde vreĭ k cum aĭ fi legat pin contract.

cununá (a ~) vb. ind. prez. 3 cunúna

cununá vb. ind. prez. 1 sg. cunún 3 sg. shi pl. cunúna

CUNUNÁ vb. a se casatori (pop.) a se nunti. (Sau ~ la biserica.)

CUNUNÁ vb. v. incorona incununa rasplati recompensa.

CUNUNA vb. a se casatori (pop.) a se nunti. (Sau ~ la biserica.)

cununa vb. v. INCORONA. INCUNUNA. RASPLATI. RECOMPENSA.