CONTZINÚT contzinuturi s. n. 1. Ceea ce se afla intrun spatziu limitat in special intrun recipient. 2. Totalitatea notelor esentziale ale unei notziuni determinata in raport cu sfera acesteia; comprehensiune. 3. Fondul de idei shi afectiv al unei opere literare sau artistice; cuprins tema miez. 4. Lista ordonata a materialului care il cuprinde o revista o carte; tabla de materii sumar. V. contzine.

contzinut¹ sn [At: POLIZU / Pl: ~uri / E: contzine] 1 Ceea ce incape intrun spatziu limitat in special intrun recipient. 2 Totalitatea notelor esentziale ale unei notziuni determinata in raport cu sfera acesteia Si: comprehensiune. 3 Fondul de idei al unei opere Si: cuprins tema. 4 Tabla de materii Si: sumar.

CONTZINÚT contzinuturi s. n. 1. Ceea ce incape intrun spatziu limitat in special intrun recipient. 2. Totalitatea notelor esentziale ale unei notziuni determinata in raport cu sfera acesteia; comprehensiune. 3. Fondul de idei shi afectiv al unei opere literare sau artistice; cuprins tema miez. 4. Lista ordonata a materialului care il cuprinde o revista o carte; tabla de materii sumar. V. contzine.

CONTZINÚT s. n. 1. Ceea ce incape intrun spatziu: limitat in special intrun recipient. Contzinutul sticlei. 2. Totalitatea elementelor care constituie esentza lucrurilor shi fenomenelor formind o unitate dialectica cu forma. In procesul dezvoltarii contzinutul precede formei forma ramine in urma contzinutului. STALIN O. I 322. O data cu trecerea unei serii de tzari pe drumul transformarilor revolutzionare in fatza partidelor comuniste din aceste tzari se puneau probleme dintre cele mai complexe legate de caracterul revolutziei de caracterul shi contzinutul de clasa al noii puteri de stat. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 176. 3. Fond cuprins miez; semnificatzie. Experientza shi sprijinul Uniunii Sovietice ajuta [tzarile de democratzie populara] sashi construiasca o cultura cu adevarat populara sa stirpeasca printro lupta necrutzatoare influentzele ideologiei burgheze sa creeze o cultura noua luminata de maretzele idei ale lui LeninStalin o cultura socialista in contzinut shi natzionala in forma. SCINTEIA 1953 nr. 2589. Contzinutul principal al muncii politice de masa a organizatziilor de partid trebuie sa fie lamurirea politicii partidului care corespunde intereselor vitale ale poporului. SCINTEIA 1953 nr. 2707. In fatza acestui shuvoi de carbune negru puternic stralucitor care se tirashte prin fundul pamintului shi care clipa cu clipa minerii il intretzin cuvintul productzie... ishi capata deodata intreaga valoare intregul lui contzinut. BOGZA V. J. 121. 4. Lista ordonata a materialului care il cuprinde o revista o carte; tabla de materii.

CONTZINÚT s.n. 1. Ceea ce incape intrun spatziu limitat intrun recipient. 2. Categorie filozofica care desemneaza baza materiala ce conditzioneaza existentza shi schimbarea unui obiect ansamblul interactziunilor diferitelor componente shi proprietatzi reprezentand functzii esentziale pentru obiectul respectiv. ♦ Totalitatea notelor esentziale ale unei notziuni. 3. Notziune desemnand lumea reprezentata metamorfozata prin prisma scriitorului semnificatziile mesajul unei opere de arta; fond cuprins; semnificatzie. 4. tabla de materii; sumar. [< contzine dupa fr. contenu].

CONTZINÚT s. n. 1. ceea ce incape intrun spatziu limitat intrun recipient. 2. (fil.) totalitatea elementelor constitutive esentziale care caracterizeaza shi conditzioneaza existentza shi schimbarea unui obiect sau fenomen. 3. (log.) totalitatea notelor esentziale ale unei notziuni; comprehensiune (2). 4. fondul de idei shi afectiv semnificatziile mesajul unei opere de arta. 5. cuprinsul unei cartzi reviste etc.; sumar. 6. (inform.) datele dintro celula a unei mashini de calculat. (dupa fr. contenu)

CONTZINÚT ~uri n. 1) Substantza care se gaseshte in interiorul unui recipient sau in alt spatziu limitat. ~ul sticlei. 2) filoz. Totalitate a elementelor care constituie esentza lucrurilor; fond. 3) Latura conceptuala a unei lucrari artistice. ~ul cartzii. 4) lingv. Planul intern (semantic conceptual notzional) la unele unitatzi lingvistice. /v. a contzine

contzinut n. coprins ceea cei coprins in ceva.

*contzinút n. pl. urĭ. Cuprins ceĭa ce e contzinut: contzinutu unuĭ pahar.

contzinút s. n. pl. contzinúturi

contzinút s. n. pl. contzinúturi

CONTZINÚT s. 1. cuprins (rar) plin. (~ul unui bidon.) 2. v. fond. 3. v. cuprins. 4. v. tabla de materii. 5. v. sens. 6. (LOG.) comprehensiune. (~ ul unui concept.)

CONTZINUT s. 1. cuprins (rar) plin. (~ unui bidon.) 2. fond (fig.) miez. (Sa intram in ~ problemei.) 3. corp cuprins materie (inv.) cuprindere. (In ~ cartzii.) 4. cuprins sumar tabla de materii (inv.) registru scara suma (grecism inv.) pinax. (~ unei cartzi.) 5. acceptzie insemnare intzeles semnificatzie sens valoare (rar) semantica semantism (inv.) noima simtz tilc. (~ al unui cuvint.) 6. (LOG.) comprehensiune.

CONTZINÚT s. n. (< contzíne dupa fr. contenu): totalitatea elementelor de ordin notzional shi semantic care tzin de intzelesul sau semnificatzia unui cuvant. ◊ ~ notzional: c. bazat pe existentza unei notziuni de care dispune un cuvant. ◊ ~ semantic: c. bazat pe existentza unui sens lexical care ia nashtere k urmare a existentzei unei notziuni intrun cuvant. C. (notzional shi semantic) reprezinta semnificatul sau componenta care realizeaza o unitate dialectica cu forma (expresia) cuvantului (v. fórma exprésie semnificánt shi semnificát).

CONTZINUT (FOND) shi FORMA (de la a contzine ; cf. fr. contenu shi fr. forme < lat. forma) Element de baza al operei literare contzinutul apare in indisolubila unitate cu celalalt element fundamental forma shi din a caror unitate rezulta structura operei. Contzinutul nu trebuie separat de forma pentru k valoarea artistica a unei opere literare consta tocmai in corelatzia dintre ele in unitatea lor. In trecutul culturii umane aceste doua elemente componente intre care exista o relatzie functzionala continua au fost considerate de unii teoreticieni k avind o existentza separata valoarea operei literare constind fie in contzinut fie in forma. In etapele mai noi shi in vremea noastra teoreticienii artei au dat o alta explicare relatziei contzinutforma. Tudor Vianu precizeaza: „Contzinutul operei literare nu apare decit in unitatea ei formala shi aceasta nu se intregeshte decit folosind contzinutul.” (Estetica). Este astfel inlaturata dualitatea dintre contzinut shi forma deoarece ambele elemente prin participarea lor la organizarea operei constituie structura unitara a acesteia care include atit contzinutul cit shi forma intro unitate indisolubila. Forma apare astfel k materializarea adecvata a contzinutului care numai astfel poate fi transmis poate impresiona. Notziuni corelative componente indisolubile ale unei opere de arta forma shi contzinutul constituie un tot in vederea aceluiashi efect artistic.