10 definiții pentru consolant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSOLÁNT, -Ă, consolanți, -te, adj. (Rar) Care consolează; consolator. – Din fr. consolant.
CONSOLÁNT, -Ă, consolanți, -te, adj. (Rar) Care consolează; consolator. – Din fr. consolant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
consolánt, ~ă a [At: LM / Pl: ~nți, ~e / E: fr consolant] (Rar) Consolator (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSOLÁNT, -Ă, consolanți, -te, adj. (Rar) Care consolează.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care consolează; consolator. [Cf. fr. consolant, it. consolante].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSOLÁNT, -Ă adj. consolator. (< fr. consolant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONSOLÁNT ~tă (~ți, ~te) rar Care consolează; capabil să consoleze; consolator; calmant. Noutate ~tă. Gând ~. /<fr. consolant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
consolánt (rar) adj. m., pl. consolánți; f. consolántă, pl. consolánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consolánt adj. m., pl. consolánți; f. sg. consolántă, pl. consolánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONSOLÁNT adj. v. alinător, consolator, mângâietor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
consolant adj. v. ALINĂTOR. CONSOLATOR. MÎNGÎIETOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
consolant, consolantăadjectiv
- 1. Care consolează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alinător calmant consolator mângâietor
etimologie:
- consolant DEX '09 DEX '98 DN