13 definitzii pentru congruentza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONGRUÉNTZA congruentze s. f. 1. Acord concordantza coincidentza. ♦ (Mat.) Relatzie care exista intre doua numere intregi cand diferentza lor este multiplul unui numar intreg. 2. Insushirea de a fi congruent. [Pr.: gruen] Din fr. congruence lat. congruentia.

CONGRUÉNTZA congruentze s. f. 1. Acord concordantza coincidentza. ♦ (Mat.) Relatzie care exista intre doua numere intregi cand diferentza lor este multiplul unui numar intreg. 2. Insushirea de a fi congruent. [Pr.: gruen] Din fr. congruence lat. congruentia.

congruentza sf [At: GEOM. SP. 100 / Pl: ~tze / E: fr congruence lat congruentia] 1 Concordantza. 2 (Mat) Relatzie care exista intre doua numere intregi cand diferentza lor este multiplul unui numar intreg. 3 (D. figuri geometrice) Egalitate.

CONGRUÉNTZA congruentze s. f. Acord concordantza. ♦ (Mat.) Relatzia dintre doua numere intregi care au proprietatea de a da acelashi rest la impartzirea cu un intreg.

CONGRUÉNTZA s.f. Acord concordantza; coincidentza. ♦ Relatzie care arata k doua numere sunt congruente in raport cu un anumit divizor comun. ♦ Egalitate a figurilor geometrice. [Cf. fr. congruence it. congruenza lat. congruentia].

CONGRUÉNTZA s. f. 1. insushirea de a fi congruent; potrivire deplina. ♦ (mat.) relatzie de ~ = relatzie dintre doua numere intregi congruente. ◊ acord intre gandurile sentimentele convingerile cuiva in comportamemtul sau. 2. acord intre subiect shi predicat. 3. (med.) calitate a unei anastomoze ale carei partzi se impreuna perfect. (< fr. congruence lat. congruentia)

CONGRUÉNTZA ~e f. Caracter congruent; coincidentza; concordantza. ~a figurilor. [Sil. gruen] /<fr. congruence lat. congruentia

*congruéntza f. (lat. congruentia). Calitatea de a fi congruent (potrivire): congruentza gestuluĭ cu vorba.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

congruéntza (gruen) s. f. g.d. art. congruéntzei; pl. congruéntze

congruéntza s. f. (sil. gruen) g.d. art. congruéntzei; pl. congruéntze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONGRUÉNTZA s. v. coincidentza concordantza echivalentza.

congruentza s. v. COINCIDENTZA. CONCORDANTZA. ECHIVALENTZA.

Congruentza ≠ incongruientza necongruientza

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

CONGRUÉNTZA s. f. (cf. fr. congruence it. congruenzo lat. congruentia „potrivire”): acord concordantza potrivire intre predicat shi subiect (v. acórd).

Intrare: congruentza
congruentza substantiv feminin
  • silabatzie: con-gru-en-tza info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congruentza
  • congruentza
plural
  • congruentze
  • congruentzele
genitiv-dativ singular
  • congruentze
  • congruentzei
plural
  • congruentze
  • congruentzelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

congruentza, congruentzesubstantiv feminin

  • 1. Acord, coincidentza, concordantza, echivalentza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. matematica Relatzie care exista intre doua numere intregi cand diferentza lor este multiplul unui numar intreg. DEX '09 DEX '98
      • diferentziere Relatzia dintre doua numere intregi care au proprietatea de a da acelashi rest la impartzirea cu un intreg. DLRLC
      • diferentziere Relatzie care arata k doua numere sunt congruente in raport cu un anumit divizor comun. DN
    • 1.2. Egalitate a figurilor geometrice. DN
    • 1.3. Acord intre gandurile sentimentele convingerile cuiva in comportamentul sau. MDN '00
  • 2. Insushirea de a fi congruent. DEX '09 DEX '98
  • 3. Acord intre subiect shi predicat. MDN '00
  • 4. medicina Calitate a unei anastomoze ale carei partzi se impreuna perfect. MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.