15 definitzii pentru conferi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONFERÍ confér vb. IV. 1. Tranz. A acorda un titlu un grad o decoratzie etc. 2. Intranz. A discuta cu cineva o chestiune importanta; a se intretzine cu cineva. Din fr. conférer it. conferire.

CONFERÍ confér vb. IV. 1. Tranz. A acorda un titlu un grad o decoratzie etc. 2. Intranz. A discuta cu cineva o chestiune importanta; a se intretzine cu cineva. Din fr. conférer it. conferire.

conferi vt [At: (a. 1872) URICARIUL X 366 / V: ~ra / E: fr conférer] 1 A acorda un titlu un grad o decoratzie etc. 2 A discuta cu cineva o chestiune importanta.

CONFERÍ confér vb. IV. 1. Tranz. A acorda a da a atribui (un titlu un grad o distinctzie o calitate). [Prezidiul Marii Adunari Natzionale a Republicii Populare Romine] confera decoratziile medaliile shi titlurile onorifice ale Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 22. (Glumetz) Ce sa intimplat printzule? nu cumva vinul itzi confera o severitate hursuza? SADOVEANU Z. C. 62. ◊ Refl. pas. Se confera «Ordinul Muncii» shi «Medalia Muncii» urmatorilor muncitori tehnicieni shi ingineri pentru munca exceptzionala shi succesele obtzinute in productzia de tractoare... O. 1953 1. 2. Intranz. A discuta impreuna cu cineva o chestiune a se intretzine. Membrii delegatziilor au conferit in vederea incheierii unui tratat comercial. Varianta: (invechit) conferéntza (CARAGIALE O. II 325) s. f.

CONFERÍ vb. IV. 1. tr. A acorda a atribui (un grad un titlu o distinctzie). 2. intr. (Rar) A discuta a se intretzine cu cineva asupra unei chestiuni. [P.i. confér. / < fr. conférer].

CONFERÍ vb. I. tr. a acorda a atribui (un grad un titlu o calitate). II. intr. a discuta a se intretzine cu cineva asupra unei chestiuni. (< fr. conférer lat. conferre)

A CONFERÍ confér 1. tranz. (premii decoratzii distinctzii titluri etc.) A acorda drept recompensa pentru succesele obtzinute intrun domeniu de activitate; a decerna. 2. intranz. A discuta asupra unei probleme importante. /<fr. conférer

conferì v. 1. a da a acorda: a conferi o demnitate o decoratziune; 2. a compara: a conferi legile; 3. a discuta de vreo afacere sau de un punct de doctrina.

*confér a í v. tr. (fr. conférer d. lat. cónfero férre a purta impreuna a compara. El confera sa confere. V. ofer sufer). Daŭ acord: a conferi o decoratziune. Compar fac o colatziune. V. intr. Ratzionez discut: a conferi despre luarea uneĭ masurĭ. TZin o conferentza o cuvintare shtiintzifica: a conferi despre microbĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

conferí (a ~) vb. ind. prez. 3 conféra

conferí vb. ind. prez. 1 sg. confér 3 sg. shi pl. conféra

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONFERÍ vb. 1. v. discuta. 2. a acorda a atribui a da a decerna (inv. rar) a deferi. (A ~ cuiva un titlu.)

CONFERI vb. a acorda a atribui a da a decerna (inv. rar) a deferi. (A ~ cuiva un premiu o distinctzie.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

conferí (r ít) vb. A acorda a da. Fr. conférer. Der. conferintza s. f. cu var. inv. conferentza modificata prin asimilare cu suf. intza (cerintza cuvintza); conferentzia vb.; conferentziar s. m. (orator; grad de profesor universitar).

Intrare: conferi
verb (VT329)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conferi
  • conferire
  • conferit
  • conferitu‑
  • conferind
  • conferindu‑
singular plural
  • confera
  • conferitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • confer
(sa)
  • confer
  • confeream
  • conferii
  • conferisem
a II-a (tu)
  • conferi
(sa)
  • conferi
  • confereai
  • conferishi
  • conferiseshi
a III-a (el, ea)
  • confera
(sa)
  • confere
  • conferea
  • conferi
  • conferise
plural I (noi)
  • conferim
(sa)
  • conferim
  • confeream
  • conferiram
  • conferiseram
  • conferisem
a II-a (voi)
  • conferitzi
(sa)
  • conferitzi
  • confereatzi
  • conferiratzi
  • conferiseratzi
  • conferisetzi
a III-a (ei, ele)
  • confera
(sa)
  • confere
  • confereau
  • conferira
  • conferisera
confera
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

conferi, conferverb

  • 1. tranzitiv A acorda un titlu un grad o decoratzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Prezidiul Marii Adunari Natzionale a Republicii Populare Romane] confera decoratziile medaliile shi titlurile onorifice ale Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 22. DLRLC
    • format_quote glumetz Ce sa intimplat printzule? nu cumva vinul itzi confera o severitate hursuza? SADOVEANU Z. C. 62. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Se confera «Ordinul Muncii» shi «Medalia Muncii» urmatorilor muncitori tehnicieni shi ingineri pentru munca exceptzionala shi succesele obtzinute in productzia de tractoare... B. O. 1953 1. DLRLC
  • 2. intranzitiv A discuta cu cineva o chestiune importanta; a se intretzine cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Membrii delegatziilor au conferit in vederea incheierii unui tratat comercial. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.