opțiuni
  • info

16 definiții pentru decerna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECERNÁ, decernez, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). [Prez. ind. și: decérn. Var.: (înv.) decérne vb. III] – Din fr. décerner, lat. decernere.

decerna vt [At: HELIADE, O. I, 331 / V: (înv) ~cerne / Pzi: decern și (rar) ~nez / E: fr décerner, lat decernere] 1 (C.i. decorații, premii, titluri etc.) A acorda în mod solemn. 2 (Iuz) A pronunța o pedeapsă.

DECERNÁ, decérn, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). [Var.: (înv.) decérne vb. III.] – Din fr. décerner, lat. decernere.

DECERNÁ, decérn, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (o răsplată, un premiu, o decorație). (Refl. pas.) În cadrul unei festivități... s-au decernat premiile autorilor celor mai valoroase lucrări dintre cele prezentate la concurs. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2729. – Forme gramaticale: (cu amestecul unor forme de la infinitivul învechit de conjugarea a III-a) prez. ind. pers. 3 decerne, decern; prez. conj. pers. 3 sg. și pl. să decearnă; viitor voi decerna și voi decerne; condițional aș decerna și aș decerne. – Variantă: decérne (ODOBESCU, S. II 351) vb. III.

DECERNÁ vb. I. tr. A da, a acorda, a conferi (o decorație, un premiu etc.). [P.i. decérn, conj. -cearnă. / < fr. décerner, cf. lat. decernere].

DECERNÁ vb. tr. a acorda, a conferi (o decorație, un premiu). (< fr. décerna, lat. decernere)

A DECERNÁ ~éz tranz. (premii, decorații, distincții, titluri etc.) A acorda drept recompensă pentru succesele obținute într-un domeniu de activitate; a conferi. /<fr. décerner, lat. decernere

DECÉRNE vb. III v. decerna.

DECÉRNE vb. III v. decerna.

DECÉRNE vb. III v. decerna.

decérne v vz decerna

decerne v. 1. a acorda, a da: a decerne un premiu; 2. a pronunța judecătorește: a decerne o pedeapsă.

*decerne, -cernút, a -cérne v. tr. (lat. de-cérnere, d. cérnere, a zări, a cerne. V. decret, cern). Poruncesc, decretez (ca judecător): a decerne pedepse. Acord, daŭ: a decerne un premiŭ, o decorațiune. – Fals a decerna (după fr. décerner).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decerná (a~) vb., ind. prez. 3 decerneáză; conj. prez. 3 să decernéze

decerná vb., ind. prez. 1 sg. decernéz / decérn, 3 sg. și pl. decerneáză / decérnă; conj. prez. 3 sg. și pl. decernéze / deceárnă

decerna (ind. prez. 3 sg. și pl. decernă)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECERNÁ vb. v. conferi.

DECERNA vb. a acorda, a atribui, a conferi, a da, (înv. rar) a deferi. (A ~ cuiva un premiu, o distincție.)

Intrare: decerna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerna
  • decernare
  • decernat
  • decernatu‑
  • decernând
  • decernându‑
 singular plural
  • decernează
  • decernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decernez
 (să)
  • decernez
  • decernam
  • decernai
  • decernasem
a II-a (tu)
  • decernezi
 (să)
  • decernezi
  • decernai
  • decernași
  • decernaseși
a III-a (el, ea)
  • decernează
 (să)
  • decerneze
  • decerna
  • decernă
  • decernase
plural I (noi)
  • decernăm
 (să)
  • decernăm
  • decernam
  • decernarăm
  • decernaserăm
  • decernasem
a II-a (voi)
  • decernați
 (să)
  • decernați
  • decernați
  • decernarăți
  • decernaserăți
  • decernaseți
a III-a (ei, ele)
  • decernează
 (să)
  • decerneze
  • decernau
  • decernară
  • decernaseră
verb (VT28)
Conjugare nerecomandată.
 infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerna
  • decernare
  • decernat
  • decernatu‑
  • decernând
  • decernându‑
 singular plural
  • decernă
  • decernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decern
 (să)
  • decern
  • decernam
  • decernai
  • decernasem
a II-a (tu)
  • decerni
 (să)
  • decerni
  • decernai
  • decernași
  • decernaseși
a III-a (el, ea)
  • decernă
 (să)
  • decearnă
  • decerna
  • decernă
  • decernase
plural I (noi)
  • decernăm
 (să)
  • decernăm
  • decernam
  • decernarăm
  • decernaserăm
  • decernasem
a II-a (voi)
  • decernați
 (să)
  • decernați
  • decernați
  • decernarăți
  • decernaserăți
  • decernaseți
a III-a (ei, ele)
  • decernă
 (să)
  • decearnă
  • decernau
  • decernară
  • decernaseră
verb (VT602)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerne
  • decernere
  • decernut
  • decernutu‑
  • decernând
  • decernându‑
 singular plural
  • decerne
  • decerneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decern
 (să)
  • decern
  • decerneam
  • decernui
  • decernusem
a II-a (tu)
  • decerni
 (să)
  • decerni
  • decerneai
  • decernuși
  • decernuseși
a III-a (el, ea)
  • decerne
 (să)
  • decearnă
  • decernea
  • decernu
  • decernuse
plural I (noi)
  • decernem
 (să)
  • decernem
  • decerneam
  • decernurăm
  • decernuserăm
  • decernusem
a II-a (voi)
  • decerneți
 (să)
  • decerneți
  • decerneați
  • decernurăți
  • decernuserăți
  • decernuseți
a III-a (ei, ele)
  • decern
 (să)
  • decearnă
  • decerneau
  • decernură
  • decernuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decerna, decernezverb

  • 1. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: acorda atribui conferi da
    • format_quote În cadrul unei festivități... s-au decernat premiile autorilor celor mai valoroase lucrări dintre cele prezentate la concurs. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2729. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.