optziuni
  • info

16 definitzii pentru decerna

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DECERNÁ decernez vb. I. Tranz. A acorda a da a conferi (un premiu o decoratzie o rasplata). [Prez. ind. shi: decérn. Var.: (inv.) decérne vb. III] Din fr. décerner lat. decernere.

decerna vt [At: HELIADE O. I 331 / V: (inv) ~cerne / Pzi: decern shi (rar) ~nez / E: fr décerner lat decernere] 1 (C.i. decoratzii premii titluri etc.) A acorda in mod solemn. 2 (Iuz) A pronuntza o pedeapsa.

DECERNÁ decérn vb. I. Tranz. A acorda a da a conferi (un premiu o decoratzie o rasplata). [Var.: (inv.) decérne vb. III.] Din fr. décerner lat. decernere.

DECERNÁ decérn vb. I. Tranz. A acorda a da a conferi (o rasplata un premiu o decoratzie). (Refl. pas.) In cadrul unei festivitatzi... sau decernat premiile autorilor celor mai valoroase lucrari dintre cele prezentate la concurs. SCINTEIA 1953 nr. 2729. Forme gramaticale: (cu amestecul unor forme de la infinitivul invechit de conjugarea a IIIa) prez. ind. pers. 3 decerne decern; prez. conj. pers. 3 sg. shi pl. sa decearna; viitor voi decerna shi voi decerne; conditzional ash decerna shi ash decerne. Varianta: decérne (ODOBESCU S. II 351) vb. III.

DECERNÁ vb. I. tr. A da a acorda a conferi (o decoratzie un premiu etc.). [P.i. decérn conj. cearna. / < fr. décerner cf. lat. decernere].

DECERNÁ vb. tr. a acorda a conferi (o decoratzie un premiu). (< fr. décerna lat. decernere)

A DECERNÁ ~éz tranz. (premii decoratzii distinctzii titluri etc.) A acorda drept recompensa pentru succesele obtzinute intrun domeniu de activitate; a conferi. /<fr. décerner lat. decernere

DECÉRNE vb. III v. decerna.

decérne v vz decerna

decerne v. 1. a acorda a da: a decerne un premiu; 2. a pronuntza judecatoreshte: a decerne o pedeapsa.

*decerne cernút a cérne v. tr. (lat. decérnere d. cérnere a zari a cerne. V. decret cern). Poruncesc decretez (k judecator): a decerne pedepse. Acord daŭ: a decerne un premiŭ o decoratziune. Fals a decerna (dupa fr. décerner).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

decerná (a~) vb. ind. prez. 3 decerneáza; conj. prez. 3 sa decernéze

decerná vb. ind. prez. 1 sg. decernéz / decérn 3 sg. shi pl. decerneáza / decérna; conj. prez. 3 sg. shi pl. decernéze / deceárna

decerna (ind. prez. 3 sg. shi pl. decerna)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DECERNÁ vb. v. conferi.

DECERNA vb. a acorda a atribui a conferi a da (inv. rar) a deferi. (A ~ cuiva un premiu o distinctzie.)

Intrare: decerna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerna
  • decernare
  • decernat
  • decernatu‑
  • decernand
  • decernandu‑
 singular plural
  • decerneaza
  • decernatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • decernez
 (sa)
  • decernez
  • decernam
  • decernai
  • decernasem
a II-a (tu)
  • decernezi
 (sa)
  • decernezi
  • decernai
  • decernashi
  • decernaseshi
a III-a (el, ea)
  • decerneaza
 (sa)
  • decerneze
  • decerna
  • decerna
  • decernase
plural I (noi)
  • decernam
 (sa)
  • decernam
  • decernam
  • decernaram
  • decernaseram
  • decernasem
a II-a (voi)
  • decernatzi
 (sa)
  • decernatzi
  • decernatzi
  • decernaratzi
  • decernaseratzi
  • decernasetzi
a III-a (ei, ele)
  • decerneaza
 (sa)
  • decerneze
  • decernau
  • decernara
  • decernasera
verb (VT28)
Conjugare nerecomandata.
 infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerna
  • decernare
  • decernat
  • decernatu‑
  • decernand
  • decernandu‑
 singular plural
  • decerna
  • decernatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • decern
 (sa)
  • decern
  • decernam
  • decernai
  • decernasem
a II-a (tu)
  • decerni
 (sa)
  • decerni
  • decernai
  • decernashi
  • decernaseshi
a III-a (el, ea)
  • decerna
 (sa)
  • decearna
  • decerna
  • decerna
  • decernase
plural I (noi)
  • decernam
 (sa)
  • decernam
  • decernam
  • decernaram
  • decernaseram
  • decernasem
a II-a (voi)
  • decernatzi
 (sa)
  • decernatzi
  • decernatzi
  • decernaratzi
  • decernaseratzi
  • decernasetzi
a III-a (ei, ele)
  • decerna
 (sa)
  • decearna
  • decernau
  • decernara
  • decernasera
verb (VT602)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerne
  • decernere
  • decernut
  • decernutu‑
  • decernand
  • decernandu‑
 singular plural
  • decerne
  • decernetzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • decern
 (sa)
  • decern
  • decerneam
  • decernui
  • decernusem
a II-a (tu)
  • decerni
 (sa)
  • decerni
  • decerneai
  • decernushi
  • decernuseshi
a III-a (el, ea)
  • decerne
 (sa)
  • decearna
  • decernea
  • decernu
  • decernuse
plural I (noi)
  • decernem
 (sa)
  • decernem
  • decerneam
  • decernuram
  • decernuseram
  • decernusem
a II-a (voi)
  • decernetzi
 (sa)
  • decernetzi
  • decerneatzi
  • decernuratzi
  • decernuseratzi
  • decernusetzi
a III-a (ei, ele)
  • decern
 (sa)
  • decearna
  • decerneau
  • decernura
  • decernusera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

decerna, decernezverb

  • 1. A acorda a da a conferi (un premiu o decoratzie o rasplata). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: acorda atribui conferi da
    • format_quote In cadrul unei festivitatzi... sau decernat premiile autorilor celor mai valoroase lucrari dintre cele prezentate la concurs. SCINTEIA 1953 nr. 2729. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.