CONDÚR conduri s. m. 1. (Inv.) Pantof femeiesc cu toc inalt impodobit adesea cu broderii. 2. Compus: (Bot.) conduruldoamnei = planta ornamentala agatzatoare cu flori mari galbeneroshcate shi cu un pinten drept; caltzunash condurash (2) (Tropaeolum majus). Din tc. kundura.

condur¹ sm [At: HERZ.GHER. M. IV 238 / Pl: ~i / E: ns cf tc kondúra] (Gmtz) Drac.

condur² sm [At: I. NEGRUZZI S. IV 492 / Pl: ~i / E: tc kondúra] 1 (Inv) Pantof femeiesc cu toc inalt impodobit adesea cu broderii. 2 (Ban) Zestrea miresei. 3 (Fig; iuz) Femeie. 4 (Bot; Mol; is) ~ul doamnei Planta ornamentala agatzatoare cu flori mari galbenroshcate shi cu un pinten drept Si: (reg) altanac altangea altangic bostanei bostunashi coltzunash ciocanashi ciorcanei floareacudouacozi hobridrag lobidrag bobisdrag lopostani lupidrag lupisdrag nasturtzii nemtzoaice pinteni rostoponi sultanele (Tropaeolum majus).

CONDÚR conduri s. m. 1. (Inv.) Pantof femeiesc cu toc inalt impodobit adesea cu broderii. 2. Compus: (Bot.) conduruldoamnei = planta ornamentala agatzatoare cu flori mari galbeneroshcate shi cu un pinten drept; caltzunashi condurash (2) (Tropaeolum majus). Din tc. kundura.

CONDÚR conduri s. m. 1. (Invechit shi arhaizant) Pantof cu toc inalt impodobit adesea cu broderii shi purtat altadata de femei. Sa vad piciorul acela intrun condur de atlaz. SADOVEANU P. S. 238. SHi nici una nici doua.. Si saruta condurul. DELAVRANCEA S. 101. O pareche de conduri cusutzi numai cu fir. ISPIRESCU L. 24. ◊ Fig. Toamna cua ei alba frunte SHi cu galbeniii conduri A lasat argint pe munte SHi rugina pe paduri. TOPIRCEANU S. A. 22. 2. Compus: conduruldoamnei = planta ornamentala de gradina agatzatoare cu flori mari galbeneroshcate. shi terminate cu un pinten drept (Tropaeolum majus); caltzunash sultanele. In poiana mai vin inca elegante floricele Unelen conduriidoamnei shin rochitzi de rindunele. ALECSANDRI P. A. 125.

CONDÚR ~i m. inv. poet. Pantof femeiesc de stofa cu toc inalt impodobit cu broderii. ◊ ~uldoamnei planta decorativa anuala cu tulpina agatzatoare frunze verzialbastrui shi flori mari portocalii. /<turc. kundura

condur m. 1. pantof strans bine pe picior cu toc shi turiac inalt (tzaranca din Bucovina poarta inca conduri): intr’un condur shi intr’un papuc PANN; 2. conduru Doamnei planta de ornament cultivata pentru grauntzelei verzi din care se gateshte un fel de condiment (Tr. opaeolum majus). [Turc. KONDUKA].

condúr m. (turc. kondura kundura d. ngr. kondúra [scris kontúra] d. kontos scurt shi urá coada; bg. kundura sirb. kondur rut. kondury). Rar azĭ. Pantof femeĭesc cu calciĭu inalt. Conduru doamneĭ altingic coltzunash sultanica o planta agatzatoare cu florĭ marĭ galbene roshiatice originare din Perú (tropáeolum majus). V. papuc.

condúr (inv.) s. m. pl. condúri

condúr s. m. pl. condúri

CONDÚR s. 1. (Mold. shi Bucov.) scarpa. (In trecut femeile purtau in picioare ~i.) 2. v. caltzunash.

CONDUR s. 1. (Mold. shi Bucov.) scarpa. (In trecut femeile purtau in picioare ~i.) 2. (BOT.) conduruldoamnei (Tropaeolum majus) = caltzunash (pop.) nemtzoaica (reg.) condurash sultanik (Olt.) lobidrag (Transilv.) pinteni (pl.).

condúr (condúri) s. m. 1. Pantof escarpen. 2. (Banat) Zestre. 3. Planta (Tropaeolum maius). Mr. cundura megl. condur. Tc. kondura kundura (Cihac II 568; SHeineanu II 145; Meyer 197; Lokotsch 1245; Ronzevalle 142) shi tc. din ngr. ϰουντοῦρα (› mr.) care Krumbacher Byz. Z. II 303 il deriva de la ϰόντουρος „fara coada” ϰοντός „scurt” (cf. condac) dar care ar putea fi shi o deformare vulg. de la gr. ϰόθορνος (Vasmer Gr. 82). Der. conduragiu s. m. (pantofar) din tc. konduraci; condurat s. m. (pantofar); incondura vb. (a se incaltza cu pantofi) care nu trebuie confundat cu incondura (a face curte). Graur BL V 59 crede k condratzel s. m. (paduche) este o reducere de la conduratzel; insa semantismul nu este clar (dupa DAR este cuvint legat de condran s. m. „larva de bondar” shi cu mag. kondor „incretzit”). Probabil este cuvint identic cu cotrotzei s. m. pl. (Bucov. paste fainoase).

condúr² s.m. (reg.; despre copii) drac impielitzat.