CONDÚR conduri s. m. 1. (Invechit shi arhaizant) Pantof cu toc inalt impodobit adesea cu broderii shi purtat altadata de femei. Sa vad piciorul acela intrun condur de atlaz. SADOVEANU P. S. 238. SHi nici una nici doua.. Si saruta condurul. DELAVRANCEA S. 101. O pareche de conduri cusutzi numai cu fir. ISPIRESCU L. 24. ◊ Fig. Toamna cua ei alba frunte SHi cu galbeniii conduri A lasat argint pe munte SHi rugina pe paduri. TOPIRCEANU S. A. 22. 2. Compus: conduruldoamnei = planta ornamentala de gradina agatzatoare cu flori mari galbeneroshcate. shi terminate cu un pinten drept (Tropaeolum majus); caltzunash sultanele. In poiana mai vin inca elegante floricele Unelen conduriidoamnei shin rochitzi de rindunele. ALECSANDRI P. A. 125.