21 de definitzii pentru comoara
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (8)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
COMOÁRA comori s. f. Multzime de bani sau de obiecte de pretz (pastrate sub lacat ascunse in pamant etc.). ♦ Avutzie avere avut. ♦ Fig. Persoana extrem de iubita sau de pretzuita. Din sl. komora.
comoára sf [At: (cca. 1550) CUV. D. BATR. II 459 / V: camóra coam~ / Pl: ~óri (inv) ~re (dial) comorale / E: vsl комора rs ucr комора pn komora srb kúmora lat camera] 1 (Iuz) Camara. 2 (Irg) Ascunzatoare. 3 (Irg) Cimitir. 45 Gramada de aur sau de obiecte de pretz (pastrate sub lacat ascunse in pamant etc.). 6 (Inv is) Cel de pe ~ Dracul. 7 Avutzie. 8 Tezaur. 9 Ceea ce e mai de pretz pentru sufletul omenesc. 10 (Fig) Persoana extrem de iubita sau de pretzuita. 11 (Ast; is) ~ra lui Iov sau ~ cu sfredel Constelatzia Polux.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COMOÁRA comori s. f. Gramada de bani sau de obiecte de pretz (pastrate sub lacat ascunse in pamant etc.). ♦ Avutzie avere avut. ♦ Fig. Persoana extrem de iubita sau de pretzuita. Din sl. komora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
COMOÁRA comori s. f. 1. Gramada de bani sau de obiecte de pretz. Comori ascunsen oala SHingropate Oale spui? Leam lasat sa faca pui. COSHBUC P. I 330. Un cershitori... shedea pe o comoara shi cerea milostenie. CREANGA P. 134. ◊ (Poetic) Ce fete dragi! Dar ce comori Pe rochii lungi tzesuten flori! COSHBUC P. I 55. ◊ Expr. (In superstitzii) Cel de pe comoara = dracul (inchipuit ci pazitor al comorilor ingropate). Parca eshti cel de pe comoara mai de shtii toate cele. CREANGA P. 150. ♦ (Adesea la pl.) Avutzie avere avut. Vrednic eshti de comoara ce tzio las. CREANGA P. 226. Mindra mea tarei avuta Are bani are comori Dar nu are petzitori. HODOSH P. P. 179. ◊ (Poetic) Dezgroapa moshnege cu miinilen tremur Comoara ta sfinta de jale! Tu portzi ferecate durerile noastre in vaietul strunelor tale. GOGA P. 66. 2. Fig. Bun nepretzuit tezaur. Sa manshel k te dezmierd Stinsa mea comoara SHi sa tremur k te pierdCa intiia oara! TOMA C. V. 95. Cunosc atitzi netrebnici care zic: Sa nu pui pretz pe anii care zboara! Ei nu pricep k viatzai o comoara SHi nu prevad in moarteun inamic. ANGHELIOSIF C. M. I 137. Mindra mindruleana mea Draga mea comoara mea. JARNÍKBIRSEANU D. 312.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
COMOÁRA ~óri f. 1) Cantitate mare de bani sau de obiecte pretzioase. 2) Totalitate a bunurilor care se afla in posesia cuiva; avere; avut. 3) fig. Lucru sau fiintza foarte pretzuita shi draga; odor. [G.D. comorii] /<sl. komora
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COMOARA s.f. (Trans. SV) Vizuina. K schimenul ce. iaste de lashuieshti in comoara sa. PS. SEC. XVIII 32v. Etimologie: sl. komora. Cf c o v r u m i sh i n a p e sh t e r a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
comoara f. 1. gramada de aur de argint de lucruri pretzioase; 2. locul unde se afla inchisa comoara; 3. fig. se zice de tot ce se considera k pretzios ce poate fi folositor: munca este o comoara; 4. fig. mina abundanta: inimai o comoara de bunatatzi. [Slav. KOMORA camara vistieriei].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
comoára f. pl. orĭ (vsl. sirb. rut. komora camara [vistirriiĭ] d. lat. cámara cámera camera camara). Vechĭ. Ascunzatoare. Azĭ. Tezaur lucrurĭ pretzioase (maĭ ales banĭ) ascunse in pamint orĭ aĭurea. Cel de pe comoara dracu (dupa credintza poporuluĭ k fiecare comoara e pazita de un drac): parcaĭ cel de pe comoara (de ridicul ce e imbracat). Fig. Lucru pretzios: munca sanatatea e o comoara. Comoara (luĭ Iov) steaŭa luĭ Poluce din constelatziunea Gemenilor. V. gherghir.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
comoára s. f. g.d. art. comórii; pl. comóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
comoára s. f. g.d. art. comórii; pl. comóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
COMOÁRA s. tezaur. (O ~ gasita in pamant.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COMOÁRA s. v. cimitir.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COMOARA s. tezaur. (O ~ gasita in pamint.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
comoara s. v. CIMITIR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CEL DE PE COMOÁRA s. v. aghiutza demon diavol drac incornoratul naiba necuratul satana tartor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
COMOÁRA s. art. v. pollux.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
celdepecomoara s. v. AGHIUTZA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
comoara s. art. v. POLLUX.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
comoára (comóri) s. f. 1. (Inv.) Vizuina birlog ascunzatoare. 2. Gramada de bani sau de obiecte de pretz ingropata in pamint sau ascunsa. 3. Tezaur. 4. Mina sursa izvor. 5. Steaua Polux. Sl. komora „tezaur public” din sl. komara „incapere” shi acesta din lat. camera sau din ngr. ϰαµάρα (Miklosich Fremdw. 99; Miklosich Lexicon 299; Cihac II 71; Conev 81; DAR); cf. sb. komòra cr. slov. ceh. pol. rut. rus. komora „tezaur public”. Cf. shi camara chimir comarnic. Der. comornic s. m. (inv. camarash al regelui Poloniei) din pol. komornik.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
COMOARA numele popular al stelei Pollux din constelatzia Gemenii.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a da comoara lui Mendel expr. (cart.) a juca cu cartzi insemnate.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F59) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
comoara, comorisubstantiv feminin
- 1. Multzime de bani sau de obiecte de pretz (pastrate sub lacat ascunse in pamant etc.). DEX '09 DLRLC
- Comori ascunsen oala SHingropate! – Oale spui? Leam lasat sa faca pui. COSHBUC P. I 330. DLRLC
- Un cershitori... shedea pe o comoara shi cerea milostenie. CREANGA P. 134. DLRLC
- Ce fete dragi! Dar ce comori Pe rochii lungi tzesuten flori! COSHBUC P. I 55. DLRLC
-
- Vrednic eshti de comoara ce tzio las. CREANGA P. 226. DLRLC
- Mindra mea tarei avuta Are bani are comori Dar nu are petzitori. HODOSH P. P. 179. DLRLC
- Dezgroapa moshnege cu miinilen tremur Comoara ta sfinta de jale! Tu portzi ferecate durerile noastre in vaietul strunelor tale. GOGA P. 66. DLRLC
-
- 1.2. Persoana extrem de iubita sau de pretzuita. DEX '09 DEX '98sinonime: odor
- Sa manshel k te dezmierd Stinsa mea comoara SHi sa tremur k te pierd K intiia oara! TOMA C. V. 95. DLRLC
- Mindra mindruleana mea Draga mea comoara mea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. DLRLC
- 1.2.1. Bun nepretzuit. DLRLCsinonime: tezaur
- Cunosc atitzi netrebnici care zic: Sa nu pui pretz pe anii care zboara! Ei nu pricep k viatzai o comoara SHi nu prevad in moarteun inamic. ANGHELIOSIF C. M. I 137. DLRLC
-
-
- Cel de pe comoara = dracul (inchipuit ci pazitor al comorilor ingropate). DLRLC
- Parca eshti cel de pe comoara mai de shtii toate cele. CREANGA P. 150. DLRLC
-
-
etimologie:
- komora DEX '98 DEX '09