TEZÁUR tezaure s. n. 1. Cantitate mare de monede bijuterii pietre scumpe sau alte obiecte de pretz stranse shi pastrate in loc sigur; p. ext. avere bogatzie. ♦ Loc unde se pastreaza obiectele de pretz. ♦ Bani sau obiecte pretzioase ascunse de multa vreme in pamant shi care au fost descoperite intamplator; comoara. 2. Totalitatea aurului shi a altor metale pretzioase efecte etc. care se gasesc in depozitul unei banci de emisie constituind acoperirea biletelor de banca sau a bancnotelor emise. ♦ Totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat. ♦ Locul unde se pastreaza depozitele de metale pretzioase bani sau efecte ale statului sau ale unei banci; visterie. 3. Fig. Ceea ce este foarte iubit shi pretzuit; odor. ♦ Patrimoniu cultural (material shi spiritual) al unei societatzi al unei epoci. [Pr.: zaur] Din lat. thesaurus.

tezaur sn [At: DRLU / P: ~zaur / S shi: (inv) tesa~ the~ / Pl: ~e (ivr) ~i sm / E: lat thesaurus] 1 Cantitate mare de monede bijuterii pietre scumpe sau alte obiecte de pretz stranse shi pastrate intrun loc sigur. 2 (Pex) Avere (4). 3 Loc unde se pastreaza obiectele de pretz. 4 Muzeu apartzinand unei biserici unei manastiri in care sunt pastrate relicve shi obiecte pretzioase. 5 Bani sau obiecte pretzioase ascunse de multa vreme in pamant shi care au fost descoperite intamplator Si: comoara. 6 Totalitatea metalelor pretzioase a efectelor etc. care se gasesc in depozitul unei banci de emisie constituind acoperirea biletelor de banca sau a bancnotelor emise. 7 Totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat. 8 Loc unde se pastreaza depozitele de metale pretzioase bani sau efecte ale statului sau ale unei banci. 9 (Is) Bon de ~ Titlu de obligatzie emis pe termen scurt de stat pentru a obtzine imprumuturi de la cetatzeni in vederea acoperirii unor nevoi imediate ale bugetului shi pentru care statul plateshte dobanda. 10 (Fig) Cee ce este considerat k pretzios util. 11 (Fig) Ceea ce este foarte iubit shi pretzuit. Si: comoara odor. 12 (Fig) Patrimoniu spiritual al unei societatzi al unei epoci. 13 (Fig) Lucrari de valoare de eruditzie. 14 (Fig) Totalitatea cuvintelor unei limbi din toate perioadele regiunile shi domeniile de utilizare. 15 (Lin; fig; is) Dictzionar ~ Dictzionar explicativ avand k principiu inregistrarea tuturor cuvintelor unei limbi (inclusiv arhaisme neologisme cuvinte tehnice dialectale shi argotice).

TEZÁUR tezaure s. n. 1. Cantitate mare de bani bijuterii pietre scumpe sau alte obiecte de pretz stranse shi pastrate in loc sigur; p. ext. avere bogatzie. ♦ Loc unde se pastreaza obiectele de pretz. ♦ Bani sau obiecte pretzioase ascunse de multa vreme in pamant shi care au fost descoperite intamplator; comoara. 2. Totalitatea aurului shi a altor metale pretzioase efecte etc. care se gasesc in depozitul unei banci de emisie constituind acoperirea biletelor de banca sau a bancnotelor emise. ♦ Totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat. ♦ Locul unde se pastreaza depozitele de metale pretzioase bani sau efecte ale statului sau ale unei banci; visterie. 3. Fig. Ceea ce este foarte iubit shi pretzuit; odor. ♦ Patrimoniu spiritual al unei societatzi al unei epoci. [Pr.: zaur] Din lat. thesaurus.

TEZÁUR tezaure s. n. 1. Cantitate mare de bani bijuterii pietre scumpe sau obiecte reprezentind valori spirituale strinse shi pastrate in loc sigur; p. ext. avere bogatzie (mare). Daca cercetam uneori tezaurele manastirii o facem dintrun imbold deshert de curiozitate. GALACTION O. I 222. Sa oprit indelung la vitrina cubica de cristal din mijloc unde se afla tezaurele regilor gotzi. C. PETRESCU A. 319. Am aruncat cu pumnul intregul meu tezaur Voind santind pe calei un lung covor de aur. ALECSANDRI T. II 135. ◊ Fig. Poate sa te vada cineva fara sa te iubeasca cind nutreshte in piept un tezaur de amor? NEGRUZZI S. III 70. ♦ Loc (tzinut sub cheie) unde se pastreaza obiecte de pretz. SHi el e emirul shi aren tezaur Movile inalte deargint shi de aur. MACEDONSKI I 142. ♦ Cantitate de bani sau de obiecte pretzioase ascunse de multa vreme in pamint shi descoperite intimplator; comoara. Apele Oltului scot din adincimile de piatra ale muntzilor in fundul carora oamenii shiau inchipuit totdeauna k stau zavorite fabuloase tezaure adierea fara de pretz a tineretzii eterne. BOGZA C. O. 109. 2. Totalitatea aurului shi a altor metale pretzioase efecte etc. care se gasesc in depozitul unei banci de emisie constituind acoperirea biletelor de banca sau a bancnotelor emise. ♦ (Mai ales determinat prin «public» «al tzarii» «al statului») Patrimoniul averea totalitatea bunurilor unui stat. ◊ Bon de tezaur v. bon (2). ♦ Locul unde se pastreaza depozitele de metale pretzioase patrimoniul in bani sau in efecte al statului sau al unei banci; vistierie trezorerie. 3. Fig. Ceea ce este socotit k foarte pretzios shi folositor ceea ce este foarte iubit shi pretzuit; comoara odor. Pe lume tu mieshti singurul tezaur Tu arta fara piine poezie. IOSIF T. 113. Ea de mult devenise tezaurul casniciei lui. EMINESCU N. 83. ♦ Patrimoniu spiritual rezultat din munca culturala desfashurata intrun lung interval de intreaga omenire de o anumita societate sau de un grup de cercetatori intrun anumit domeniu de preocupari. Nimenea nu avea k el dragoste pentru trecut pentru datorie pentru pitorescul nostru popular pentru tot ce constituie tezaurul nostru shi justificarea noastra. SADOVEANU E. 177. Aceste balade doine shi hore care Alecsandri gasindule in fragmente pe ici pe colea a shtiut a le intocmi shi a le reproduce atit de bine sint un tezaur pentru literatura romineasca. BOLINTINEANU O. 358. Avetzi de aparat tezaurul cel mai scump ce atzi moshtenit de la stramoshi limba. ALECSANDRI S. 50.

TEZÁUR s.n. 1. Cantitate mare de aurarie de bani de bijuterii etc.; (p. ext.) avere bogatzie. ♦ Locul unde se gaseshte depozitata aceasta bogatzie. 2. Totalitatea aurului a metalelor pretzioase a efectelor etc. aflate in depozitul unei banci de emisie. 3. (Fig.) Ceea ce este foarte pretzios bun folositor; comoara. ♦ Patrimoniu spiritual rezultat din munca culturala desfashurata dea lungul veacurilor. [Pron. zaur. / < lat. thesaurus cf. gr. thesauros].

TEZÁUR s. n. 1. cantitate mare de bani de bijuterii aurarie etc.; (p. ext.) avere bogatzie. 2. totalitatea metalelor pretzioase a efectelor etc. aflate in depozitul unei banci de emisie. ◊ loc unde se pastreaza un asemenea depozit; vistierie. ◊ bani sau obiecte pretzioase descoperite intamplator in pamant; comoara. 3. (fig.) tot ceea ce este foarte pretzios iubit pretzuit. ◊ patrimoniu spiritual acumulat dea lungul veacurilor. 4. totalitatea cuvintelor unei limbi. (< fr. lat. thesaurus)

TEZÁUR ~e n. 1) Cantitate mare de monede pietre scumpe metale pretzioase sau de obiecte de pretz adunate impreuna. 2) Totalitate de bani sau de obiecte pretzioase ascunse de mult timp (in pamant) shi descoperite intamplator; comoara. 3) Ansamblu de mijloace financiare efective care se afla in depozitul unei banci de emisie. 4) Loc unde se pastreaza finantzele statului sau ale unei banci; vistierie. 5) fig. Lucru sau fiintza pretzioasa shi draga; comoara. 6) Patrimoniu spiritual al unei societatzi sau al unei epoci acumulat pe parcursul istoriei de o anumita comunitate de oameni. 7) Opera culturala de mare valoare shi de proportzii deosebite (enciclopedie sau dictzionar). [Sil. zaur] /<lat. thesaurus

tezaur n. 1. comoara; 2. (public) cassa Statului; 3. titlul unor opere de eruditziune lexicala: Tezaurul limbei greceshti de Henricus Stephanus.

*tezáur n. pl. e (lat. thesaurus d. vgr. thesaurós). Comoara. Vistierie depozitu de banĭ al statuluĭ saŭ al uneĭ bancĭ (V. temnitza). Carte saŭ persoana plina de eruditziune: tezauru limbiĭ latine (dictzionar) de Robert Estienne (1531) al limbiĭ greceshtĭ de Enric Estienne (1572) acest om e un tezaur.

tezáur (zaur) s. n. pl. tezáure

tezáur s. n. (sil. zaur) pl. tezáure

tezaur

tezaur re.

+dictzionartezaur (desp. tzio) s. n. pl. dictzionaretezaur

TEZÁUR s. 1. v. comoara. 2. v. vistierie.

TEZAUR s. 1. comoara. (Un ~ gasit in pamint.) 2. vistierie (inv.) cula hazna tezaurariat camara domneasca. (~ domniei.)

tezáur (re) s. n. Comoara vistierie patrimoniu. Var. inv. tesaur. Mr. θisavru. Lat. thesaurus (sec. XIX) mr. din ngr. θυσαυρός. Der. tezauriza vb. (a stringe obiecte de pretz).