COLTZ (I II 4) coltzuri s. n. (II III) coltzi s. m. I. S. n. 1. Punct in care se intalnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. ◊ Coltzul gurii = fiecare dintre cele doua extremitatzi laterale ale gurii unde se intalnesc buzele. ♦ Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intalnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri. ◊ Expr. Coltz cu... = in unghiul format de strazile... ♦ Margine extremitate. ◊ Coltz de paine = coltuc (1); p. gener. orice bucata de paine (taiata de la o margine). 2. Rubrica rezervata intro publicatzie unei specialitatzi. ◊ Expr. A da din coltz in coltz = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieshi dintro incurcatura. A pune (un copil) la coltz = a pedepsi un copil ashezandul intrun ungher al camerei cu fatza la perete. 3. Loc indepartat retras dosnic; refugiu ascunzish. ◊ Expr. In (sau din) toate coltzurile = in (sau din) toate partzile. II. S. m. 1. Dinte al animalelor (p. ext. shi al oamenilor) in special caninul. ◊ Expr. Ashi arata coltzii = a manifesta o atitudine agresiva apriga. A (se) lua la coltzi = a (se) certa a fi gata de incaierare. A avea coltzi (sau un coltz) = a fi darz; a fi obraznic. ♦ Fragment dintrun dinte sau dintro masea rupta. 2. Fiecare dintre varfurile lungi shi ascutzite ale greblei furcii sau ale altor unelte asemanatoare. 3. Fiecare dintre cuiele de fier care le aplica cineva pe talpa incaltzamintei de iarna k sa nu alunece pe gheatza; tzinta. 4. Varf ascutzit shi proeminent de stanca de gheatza etc. 5. Varful plantelor in special al ierbii la inceputul dezvoltarii lor cand incoltzesc. 6. Compus: coltziibabei = planta erbacee taratoare cu frunze penate cu flori galbene shi cu fructe tzepoase (Tribulus terrestris). III. S. m. 1. Fiecare dintre taieturile de forma aproximativ triunghiulara facute pe marginea unei stofe; dantela impletita in aceasta forma. 2. SHuvitza de par ondulata trasa pe frunte sau pe tample. Din bg. kolec sb. kolac.

coltz [At: DOSOFTEI V. S. 20/2 / Pl: ~i sm ~uri sn / E: ucr колици cf bg колец srb kolac pn kolec] 1 sm Dinte al animalelor shi al oamenilor. 2 sm (Pop; ie) Ashi arata ~i A manifesta o atitudine agresiva. 3 sm (Pop; ie) A scapa din ~i cuiva A scapa dintro mare primejdie. 45 sm (Pop; ilv) A (se) lua in ~i A (se) certa. 6 sm (Iae) A fi gata de incaierare. 7 sm (Pop; ie) A fi la ~i A trai rau. 8 sm (Pop; ie) A prins de la ~ A se obraznici. 9 sm (Inv; ie) A avea ~i A fi obraznic. 10 sm (Ic) ~delup Bucatzele mici de os desprinse dintrun os mort care ies printro fistula impreuna cu puroi. 11 sm (Iae) Rani pline de puroi. 12 sm (Iae) Tuberculoza osoasa. 13 sm (Reg; ic) ~ul lupului Cancer. 14 sm (Bot; reg; iae) Crabin (Cirsium erisithales). 15 sm (Bot; reg; ic) ~ul babei sau ~i babei Planta erbacee taratoare cu frunze penate cu flori galbene shi cu fructe tzepoase Si: paduchenitza paduchelecaiului paducheleelefantului (Tribulus terrestris). 16 sm (Iae) Buruiana cu ghimpi. 17 sm (Bot; reg; ic) ~ul leului (dupa ger Löwenzahn) Capul calugarului (Leoilolon antumnalis). 18 sm (Bot; reg; ic) ~decal Specie de porumb cu bobul mare lat shi albicios Si: dintedecal dintelecalului. 19 sm (Pop; is) Boala de ~i Boala a porcilor. 20 sm (Reg) Fiecare dintre varfurile lungi shi ascutzite ale greblei furcii sau ale altor instrumente asemanatoare. 21 sm (Reg) Fiecare dintre cuiele de fier care le aplica cineva pe talpa incaltzamintei de iarna k sa nu alunece pe gheatza. 22 sm Varf ascutzit proeminent de stanca de gheatza etc. 23 sm (Reg) Papila pe limba rumegatoarelor. 24 sm (Mdv; lpl) Ridicaturi taioase pe marginea maselelor cailor care prin ranile care le produc impiedica mestecarea furajelor shi cauzeaza indigestii shi colici. 25 sm SHuvitza de par ondulat trasa pe frunte sau pe tample. 26 sm Varful plantelor in special al ierbii cand incoltzesc. 27 sm (D. plante; reg; ilv) A da ~ A incoltzi. 28 sm Planta care incoltzeshte. 29 sm Mugurul unei plante. 30 sm Portziune dintrun obiect sau dintrun loc cuprinsa intre extremitatzile reunite ale laturilor lui. 31 sn (SHis) ~ de paine Coltuc. 32 sn (ias; pgn) Orice bucata de paine taiata de la o margine. 33 sn (Is) ~ul coltzarului Unghiul din afara al echerului. 34 sn Punct unde se intalnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. 35 sn (Spt; is) Lovitura de ~ Lovitura executata dintrun coltz al terenului cand un jucator trimite balonul peste linia de fund a terenului. 36 sn (Is) ~ul gurii Fiecare dintre cele doua extremitatzi laterale ale gurii unde se intalnesc buzele. 37 sn Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intalnesc. 38 sn Locul format de fiecare dintre coltzuri. 39 sn (Inv) Loc indepartat. 40 sn (Inv) Ascunzish. 41 sn (Ilav) ~ cu... In unghiul format de strazile... 42 sn (Ila) In (sau c) ~uri Coltzuros. 43 sn (Ilav) In (sau din) toate ~urile (lumii) (De) pretutindeni. 44 sn (Pop; ie) A prinde pe cineva la ~ A prinde pe cineva la stramtoare. 45 sn (Pop; ie) A da din ~ (in ~) A recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieshi dintro incurcatura. 46 sn (Ie) A pune la ~ A blama. 47 sn (Iae) A pedepsi. 48 sn (Fig) Coloana de sustzinere. 49 sn Conducator. 50 sn (In publicistica) Rubrica rezervata unei anumite specialitatzi. 51 sn Portziune dintro incapere cuprinsa intre extremitatzile reunite ale peretzilor. 52 sn Fragment dintrun dinte sau dintro masea rupta. 53 sn Taietura in forma aproximativ triunghiulara facuta pe marginea unei stofe. 54 sn Dantela impletita triunghiular.

COLTZ (I II 4) coltzuri s. n. (II III) coltzi s. m. I. S. n. 1. Punct unde se intalnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. ◊ Coltzul gurii = fiecare dintre cele doua extremitatzi laterale ale gurii unde se intalnesc buzele. ♦ Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intalnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri. ◊ Expr. Coltz cu... = in unghiul format de strazile... 2. Portziune dintrun obiect sau dintrun loc cuprinsa intre extremitatzile reunite ale laturilor lui. ♦ (In publicistica) Rubrica rezervata unei anumite specialitatzi. ♦ Margine extremitate. ◊ Coltz de paine = coltuc (1); p. gener. orice bucata de paine (taiata de la o margine). ♦ Portziune dintro incapere cuprinsa intre extremitatzile reunite ale peretzilor. ◊ Expr. A da din coltz in coltz = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieshi dintro incurcatura. A pune (un copil) la coltz = a pedepsi un copil ashezandul intrun ungher al camerei cu fatza la perete. 3. Loc indepartat retras dosnic; refugiu ascunzish. ◊ Expr. In (sau din) toate coltzurile = in (sau din) toate partzile. II. S. m. 1. Dinte al animalelor (p. ext. shi al oamenilor) in special caninul. ◊ Expr. Ashi arata coltzii = a manifesta o atitudine agresiva apriga. A (se) lua la coltzi = a (se) certa a fi gata de incaierare. A avea coltzi (sau un coltz) = a fi darz; a fi obraznic. ♦ Fragment dintrun dinte sau dintro masea rupta. 2. Fiecare dintre varfurile lungi shi ascutzite ale greblei furcii sau ale altor instrumente asemanatoare. 3. Fiecare dintre cuiele de fier care le aplica cineva pe talpa incaltzamintei de iarna k sa nu alunece pe gheatza; tzinta. 4. Varf ascutzit shi proeminent de stanca de gheatza etc. 5. Varful plantelor in special al ierbii la inceputul dezvoltarii lor cand incoltzesc. 6. Compus: coltziibabei = planta erbacee taratoare cu frunze penate cu flori galbene shi cu fructe tzepoase (Tribulus terrestris). III. S. m. 1. Fiecare dintre taieturile de forma aproximativ triunghiulara facute pe marginea unei stofe; dantela impletita in aceasta forma. 2. SHuvitza de par ondulata trasa pe frunte sau pe tample. Din bg. kolec scr. kolac.

COLTZ (I II 2) coltzuri s. n. (II 1 3 III) coltzi s. m. I. (Uneori urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») 1. Punct unde se intilnesc doua (sau mai multe) laturi ale unui obiect sau ale unei figuri. Coltzul mesei. ◊ Coltzul gurii = fiecare dintre cele doua extremitatzi laterale ale gurii unde se intilnesc buzele. TZine tzigara in coltzul gurii. ▭ Zimbea intro parte cu un coltz al gurii aratindushi dintele cenushiu de tinichea. DUMITRIU N. 159. ♦ Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intilnesc; locul unde coteshte o strada sau unde se desface o alta strada. Coltzul strazii. ▭ (Determinarea «strazii» este subintzeleasa) Oameni k el intilneshti... la toate coltzurile. SAHIA N. 93. Dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60. Cald shia rupt piciorul in coltz la Petrea bacalul. ALECSANDRI T. 238. ◊ Expr. Coltz cu... = in unghiul format de doua strazi. Calea Victoriei coltz cu bulevardul 6 Martie. 2. Portziune dintrun obiect sau dintrun loc cuprinsa intre extremitatzile reunite ale laturilor lui. V. unghi. Ishi tzinea un coltz al Arpei din cap lipit de gura. DUMITRIU N. 250. Intinse mina spre buzunarul de la piept al brigadierului shii aranja un coltz al batistei albe scoase in afara. MIHALE O. 501. Se gaseau alaturi luptind cun coltz de pinza carei infashura zbatinduse in urletul furtunii. BART E. 273. Lumea se razletzeshte in toate coltzurile ograzii. BUJOR S. 10. ◊ Fig. (Eliptic) Caragiale e unul din cei dintii care pe scena a ridicat un coltz mic de pe marile suferintzi tzaraneshti. GHEREA ST. CR. II 180. ♦ (In publicistica; totdeauna cu determinari) Rubrica rezervata unei anumite specialitatzi. Coltzid juridic. ♦ Margine extremitate. Ia pe ciof il ducen casa SHil pune pe coltz de vatra. ALECSANDRI P. P. 384. Coltz de piine = fiecare dintre cele doua capete ale unei piini lungi (v. coltuc); p. ext. orice bucata de piine (taiata de la o margine). ♦ Portziune dintro incapere cuprinsa intre extremitatzile reunite ale peretzilor. V. ungher. In celalt coltz al automobilului tinarul Virlan se framinta in sufletul lin de tot ce auzise din gura lui mosh Gheorghe. BUJOR S. 167. Ishi mai arunca ochii o data prin grajd shi zarind intrun coltz un cal rapciugos... se duse la dinsul. ISPIRESCU L. 3. Ea pasul shil indreapta Linga fereastra unden coltz Luceafarul ashteapta. EMINESCU O. I 167. ◊ Expr. A da din coltz in coltz = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieshi dintro incurcatura. Slujitorii dedeau din coltz in coltz shi nu mai shtiau ce sa raspunda. ISPIRESCU L. 44. (In sistemele pedagogice din trecut) A pune (un copil) la coltz = al obliga sa stea drept pedeapsa intrun ungher al camerei cu fatza la perete. Ia mai lasane domnule k nu sintem la shcoala. Atita ar mai trebui: sa ne pui la coltz! PAS Z. IV 161. ♦ Coltz roshu = incapere a unei institutzii anume amenajata unde au loc diferite manifestari culturale sau profesionale. Sindicatele desfashoara o intensa activitate culturala de masa prin numeroase biblioteci cluburi coltzuri roshii etc. in vederea continuei ridicari a nivelului politic shi profesional al celor ce muncesc. SCINTEIA 1951 nr. 2132. Alaturi de activitatea de zi cu zi ce trebuie sa se desfashoare in caminele culturale shi coltzurile roshii o atentzie deosebita trebuie sa fie acordata organizarii de manifestari culturaleducative shi artistice la locul de munca. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 342 1/2. 3. Loc indepartat retras dosnic; refugiu ascunzish. In orice coltz zimbeasca veselia. CERNA P. 52. Vederea lui nu poate strabate prin toate coltzurile shi afundaturile [padurii]. ISPIRESCU L. 57. Vesela artista... Acum e pierduta intrun coltz de lume sub negrul pamint. ALECSANDRI P. I 229. ◊ Fig. Poate sa primeasca bine shi sa intzeleaga sinceritatea cu care itzi deschizi inima dar poate sa se shi supere... SHtiu eu?... Sint atitea coltzuri in sufletele omeneshti! D. ZAMFIRESCU R. 150. Aceshti poetzi cauta sa gaseasca coltzuri noi in domeniul artei. DEMETRESCU O. 146. ◊ Expr. In (sau din) toate coltzurile = in (sau din) toate partzile. SHin fiecare cuvint Nu rasuna glasul tuturor oamenilor Din toate coltzurile lumii? BARANGA V. A. 9. Dragele iubirile Cinta k paserile in toate coltzurile. ALECSANDRI P. P. 304. La coltz de tzara shi la mijloc de masa = intrun loc ferit de primejdii. II. 1. (De obicei la pl.) Dintzii animalelor (mai rar ai oamenilor) in special caninii. Coltzun ishi descoperi coltzii intrun rinjet amenintzator. SADOVEANU N. F. 34. Scroafa se puse cu coltzii sai shi sparse zidul facind o gaura numai cit putea ea sa treaca. ISPIRESCU L. 129. [Mama zmeului] se pune cu cei doi coltzi cei avea a roade la zid. RETEGANUL P. I 40. ◊ Expr. Ashi arata coltzii = a manifesta o atitudine agresiva un caracter aprig. In Rusanda shia aratat coltzii o faptura dirza care a vrut sa traiasca shi sashi apere inima. POPA V. 309. A (se) lua la coltzi = a (se) certa a fi gata sa se incaiere. A avea coltzi = a fi dirz obraznic la raspunsuri la replica. Aha... baietul are coltzi la raspunsuri. VISSARION B. 287. ♦ Fragment dintrun dinte sau dintro masea rupta. 2. Fiecare dintre virfurile lungi shi ascutzite ale greblei furcii sau ale altor instrumente asemanatoare; cracana. O intoarse [furca] cu coltzii in sus. MIHALE O. 218. 3. (Mai ales la pl.) Un fel de cui de fier care se aplica iarna pe talpa incaltzamintei k sa nu alunece pe gheatza; tzinta. 4. Virf ascutzit shi proeminent de stinca de gheatza etc. Coltzuri de stinca se imbracau la radacina cu peria deasa negricioasa a tufelor tzepoase. DUMITRIU V. L. 6. Muma zmeului facu ce facu shi trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 25. Deodata se ridica din pamint un coltz sur drept neclintit. EMINESCU N. 23. Ashezind genunchi shi mina cind peun coltz cind pe alt coltz Au ajuns sa rupa gratii ruginitea unei boltzi. EMINESCU. O. I 76. Un vultur cu durere tzipa pun coltz de stinca. BOLINTINEANU O. 6. Sa bei apa de pe piatra Printre coltzuri strecurata. TEODORESCU P. P. 73. ◊ Compus: floaredecoltz = albumeala floareareginei. 5. Virful plantelor (in special al ierbii) chiar la inceputul dezvoltarii lor cind incoltzesc. Pe izlaz iarba inca nushi ridicase coltzul intratit incit cirezile satului sa mearga la pascut. MIHALE O. 503. Nici nutzi faci idee ce simtzire de bucurie am cind zaresc coltzul unui fir de busuioc al unei rozete; un simbure de viatza care creshte tinde catra soare. SADOVEANU O. IV 398. Mi se parea k fiecare pom fiecare bulgare fiecare coltz de iarba au vazut... goana nebuna a tatei. SAHIA N. 62. Femeia trimite pe baiet cu vitele la cimp sa pasca coltz de iarba sa se mai infiripe. SHEZ. VII 137. (In legatura cu verbele «a prinde» «a scoate» «a da» etc.) [Simion] se shi auzea cintind din fluier... in timp ce oile pashteau repede iarba data in coltz. CAMILAR TEM. 122. Incepea a scoate coltz porumbul. SADOVEANU P. M. 275. III. 1. (Mai ales la pl.) Taietura (sau shir de taieturi) in forma mai mult sau mai putzin triunghiulara facuta pe marginea unei stofe; dantela impletita in forma de asemenea triunghiuri. 2. (Rar) SHuvitza de par ondulata trasa pe frunte sau pe timple. Ishi drege coltzii de pe frunte. CARAGIALE T. II 202.

COLTZ² ~i m. 1) Dinte cu varf ascutzit situat intre dintzii incisivi shi masele; dinte canin. ~i de morsa. ~i de elefant. ◊ Ashi arata ~i ashi da pe fatza firea agresiva. A fi la ~i cu cineva a trai rau cu cineva; a nu se putea intzelege. 2) Bucata ramasa dintrun dinte rupt. 3) Fiecare dintre piesele in forma de cui ale unei unelte agricole; dinte. ~i de grebla. ~ de furca. 4) Cui cu gamalia mare shi crestata care se aplica pe talpa incaltzamintei de sport sau de iarna pentru a impiedica alunecarea. 5) Varful unei plante mai ales al ierbii cand rasare din pamant. ◊ A da (sau a scoate a prinde) ~i a incoltzi. 6) Proeminentza cu varf ascutzit. ~ de stanca. 7) Fiecare dintre taieturile triunghiulare facute pe marginea unei stofe; zimtz. 8): Floarede~ mica planta erbacee cu frunze albicioase pufoase shi ascutzite care creshte pe crestele stancoase ale muntzilor; floareadoamnei; albumeala; edelvais. /<bulg. kolec sb. kolac

coltz m. (pl. coltzi) 1. dinte mare shi ascutzit (la caini cai sau fiare): ashi arata coltzii a ranji sau a amenintza; a se lua in coltzi a se incaiera; 2. pisc de munte stanca ascutzita: in coltzii muntzilor; 3. Bot. germen vlastar; coltzul babei planta cu florile galbene shi fructele tzepoase (Tribulus terrestris). [Cf. pol. KOLETZ varf].

coltz n. pl. urĭ (vsl. kolĭcĭ bg. kólec par; pol. kolca kolec virf. Cp. shi cu clotz shi clontz). Unghĭ care intra saŭ ĭese: ascuns in coltzu odaiĭ ashtepta la coltzu straziĭ. Coltuc virfu piniĭ lungĭ: un coltz de pine. In treĭ patru cincĭ coltzurĭ triangular rectangular pentagonal. A pune un elev la coltz al tzinea in picĭoare in coltz in semn de pedeapsa. S. m. Dinte canin: cinele ishĭ arata coltziĭ. Pisc virf de munte. Germine de planta. Atzĭ arata coltziĭ atzĭ arata dintziĭ a amenintza. Coltzu babeĭ paduchernitza.

Coltzi pl. 1. comuna in judetzul Buzau unde se exploateaza chihlibar: 2000 loc.; 2. nume de piscuri in muntzii Prahovei.

coltz¹ (dinte dantela shuvitza) s. m. pl. coltzi

coltz (dinte) s. m. pl. coltzi

coltz coltzi (dintzi) coltzuri (unghiuri).

COLTZ s. 1. cotlon ungher unghi (reg.) corn cot (Olt. shi Transilv.) unghetz. (Intrun coltz al odaii.) 2. v. extremitate. 3. coltzul gurii v. comisura. 4. v. canin. 5. v. dinte. 6. dinte masea. (Coltz la grapa.) 7. dinte zimtz. (Coltz al ferastraului.) 8. tzinta (reg.) cui. (Coltz pe talpa incaltzamintei.) 9. (BOT.) coltzulbabei (Tribulus terrestris) = (reg.) paducheritza paduchernitza paduchelecalului paducheleelefantului.

COLTZ s. 1. cotlon ungher unghi (reg.) corn cot (Olt. shi Transilv.) unghetz. (Intrun ~ al odaii.) 2. cap capat extrema extremitate limita margine (inv.) sconcenie. (La celalalt al tzarii.) 3. (ANAT.) coltzul gurii = comisura. 4. (ANAT.) canin. 5. dinte. (~ al greblei al furcii.) 6. dinte masea. (~ la grapa.) 7. dinte zimtz. (~ al ferastraului.) 8. tzinta (reg.) cui. (~ pe talpa incaltzamintei.) 9. (BOT.) coltzulbabei (Tribulus terrestris) = (reg.) paducheritza paduchernitza paduchelecalului paducheleelefantului.

coltz (tzi) s. m. 1. Dinte canin. 2. Canin de mistretz sau de elefant. 3. In general virf proeminentza a unui obiect. 4. Zimtz de ferastrau. 5. Fiecare din virfurile ascutzite ale greblei. 7. Extremitatzi ale taishului securii. 8. SHtift boltz bulon. 9. Cui tzinta care impiedica alunecarea pe gheatza. 10. Cirlig scoaba. 11. Virf tzanc stinca ascutzita. 12. Crestatura semn. 13. Zuluf cirliontz. 14. Mugure vlastar. 15. Germen embrion. 16. Boboc mugure. 17. Loc format de doua strazi care se intilnesc unghi. 18. La piine capat extremitate. 19. Intersectzie rascruce. 20. Extremitatzile laterale ale gurii (unde se intilnesc buzele). Sl. kolĭcĭ de la klati koljǫ „a intzepa” (Cihac II 70; Conev 50; DAR); cf. bg. kolec „tzarush” sb. kolac „tzarush” rut. kolecĭ „germen” pol. kolec „ghimpe”. Der. coltzui s. m. pl. (broderie in forma de triunghi la camasha); coltzishor s. n. (ungher; ornament triunghiular; bucla cirliontz; planta Dentaria bulbifera); coltzoi s. m. (coltzui); coltzarish s. n. (stincarie); coltzos (var. coltzat) adj. (cu dintzii canini mari; trufash infumurat mindru; certaretz scandalagiu); coltzuros adj. (stincos; aspru; coltzat ascutzit); coltzurat adj. (coltzuros rar); coltza s. f. (Trans. de Sud agrafa de par) cu toata incertitudinea DAR care nu crede k este vorba de un der. de la coltz datorita lipsei diftongarii; coltzan s. m. (persoana sau animal cu dintzii canini mari; libarca; gindac; castana de apa Trapa natans; virf tzanc); coltzan s. m. (gogoasha de stejar); coltzar s. m. (birna ce formeaza unghi sau coltz exterior; dinte canin; Trapa natans; coltz de strada; politza masa ori canapea ashezate in coltzul camerei; zgarda cu ghimpi pentru ciinii de paza; darac daracitor; bocanc cu tzinte pentru alpinishti); coltzar s. n. (echer; culegator culegar; piesa a razboiului de tzesut; gogoasha de stejar); clotzan s. m. (stinca; tzanc) metateza a lui coltzan; incoltzi vb. (a infige dintzii a mushca; a haitui; a germina; a inmuguri).

COLTZI com. in jud. Buzau; 1.347 loc. (1991). Schitul Alunish cu biserica (sec. 16) shi chilii sapate in stinca. Pina in 1968 com. C. sa numit Intre Sibicii.

DENTE LUPUS CORNU TAURUS PETIT (lat.) lupul ataca cu coltzii taurul cu coarnele. Horatziu „Satirae” II 1 52. Fiecare foloseshte armele de care dispune.

ashi arata coltzii expr. 1. ashi dezvalui adevaratul caracter. 2. a avea o atitudine amenintzatoare.