COLTZ² ~i m. 1) Dinte cu varf ascutzit situat intre dintzii incisivi shi masele; dinte canin. ~i de morsa. ~i de elefant. ◊ Ashi arata ~i ashi da pe fatza firea agresiva. A fi la ~i cu cineva a trai rau cu cineva; a nu se putea intzelege. 2) Bucata ramasa dintrun dinte rupt. 3) Fiecare dintre piesele in forma de cui ale unei unelte agricole; dinte. ~i de grebla. ~ de furca. 4) Cui cu gamalia mare shi crestata care se aplica pe talpa incaltzamintei de sport sau de iarna pentru a impiedica alunecarea. 5) Varful unei plante mai ales al ierbii cand rasare din pamant. ◊ A da (sau a scoate a prinde) ~i a incoltzi. 6) Proeminentza cu varf ascutzit. ~ de stanca. 7) Fiecare dintre taieturile triunghiulare facute pe marginea unei stofe; zimtz. 8): Floarede~ mica planta erbacee cu frunze albicioase pufoase shi ascutzite care creshte pe crestele stancoase ale muntzilor; floareadoamnei; albumeala; edelvais. /<bulg. kolec sb. kolac