Definitzia cu ID-ul 910719:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
COLTZ (I II 2) coltzuri s. n. (II 1 3 III) coltzi s. m. I. (Uneori urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») 1. Punct unde se intilnesc doua (sau mai multe) laturi ale unui obiect sau ale unei figuri. Coltzul mesei. ◊ Coltzul gurii = fiecare dintre cele doua extremitatzi laterale ale gurii unde se intilnesc buzele. TZine tzigara in coltzul gurii. ▭ Zimbea intro parte cu un coltz al gurii aratindushi dintele cenushiu de tinichea. DUMITRIU N. 159. ♦ Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intilnesc; locul unde coteshte o strada sau unde se desface o alta strada. Coltzul strazii. ▭ (Determinarea «strazii» este subintzeleasa) Oameni k el intilneshti... la toate coltzurile. SAHIA N. 93. Dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60. Cald shia rupt piciorul in coltz la Petrea bacalul. ALECSANDRI T. 238. ◊ Expr. Coltz cu... = in unghiul format de doua strazi. Calea Victoriei coltz cu bulevardul 6 Martie. 2. Portziune dintrun obiect sau dintrun loc cuprinsa intre extremitatzile reunite ale laturilor lui. V. unghi. Ishi tzinea un coltz al Arpei din cap lipit de gura. DUMITRIU N. 250. Intinse mina spre buzunarul de la piept al brigadierului shii aranja un coltz al batistei albe scoase in afara. MIHALE O. 501. Se gaseau alaturi luptind cun coltz de pinza carei infashura zbatinduse in urletul furtunii. BART E. 273. Lumea se razletzeshte in toate coltzurile ograzii. BUJOR S. 10. ◊ Fig. (Eliptic) Caragiale e unul din cei dintii care pe scena a ridicat un coltz mic de pe marile suferintzi tzaraneshti. GHEREA ST. CR. II 180. ♦ (In publicistica; totdeauna cu determinari) Rubrica rezervata unei anumite specialitatzi. Coltzid juridic. ♦ Margine extremitate. Ia pe ciof il ducen casa SHil pune pe coltz de vatra. ALECSANDRI P. P. 384. Coltz de piine = fiecare dintre cele doua capete ale unei piini lungi (v. coltuc); p. ext. orice bucata de piine (taiata de la o margine). ♦ Portziune dintro incapere cuprinsa intre extremitatzile reunite ale peretzilor. V. ungher. In celalt coltz al automobilului tinarul Virlan se framinta in sufletul lin de tot ce auzise din gura lui mosh Gheorghe. BUJOR S. 167. Ishi mai arunca ochii o data prin grajd shi zarind intrun coltz un cal rapciugos... se duse la dinsul. ISPIRESCU L. 3. Ea pasul shil indreapta Linga fereastra unden coltz Luceafarul ashteapta. EMINESCU O. I 167. ◊ Expr. A da din coltz in coltz = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieshi dintro incurcatura. Slujitorii dedeau din coltz in coltz shi nu mai shtiau ce sa raspunda. ISPIRESCU L. 44. (In sistemele pedagogice din trecut) A pune (un copil) la coltz = al obliga sa stea drept pedeapsa intrun ungher al camerei cu fatza la perete. Ia mai lasane domnule k nu sintem la shcoala. Atita ar mai trebui: sa ne pui la coltz! PAS Z. IV 161. ♦ Coltz roshu = incapere a unei institutzii anume amenajata unde au loc diferite manifestari culturale sau profesionale. Sindicatele desfashoara o intensa activitate culturala de masa prin numeroase biblioteci cluburi coltzuri roshii etc. in vederea continuei ridicari a nivelului politic shi profesional al celor ce muncesc. SCINTEIA 1951 nr. 2132. Alaturi de activitatea de zi cu zi ce trebuie sa se desfashoare in caminele culturale shi coltzurile roshii o atentzie deosebita trebuie sa fie acordata organizarii de manifestari culturaleducative shi artistice la locul de munca. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 342 1/2. 3. Loc indepartat retras dosnic; refugiu ascunzish. In orice coltz zimbeasca veselia. CERNA P. 52. Vederea lui nu poate strabate prin toate coltzurile shi afundaturile [padurii]. ISPIRESCU L. 57. Vesela artista... Acum e pierduta intrun coltz de lume sub negrul pamint. ALECSANDRI P. I 229. ◊ Fig. Poate sa primeasca bine shi sa intzeleaga sinceritatea cu care itzi deschizi inima dar poate sa se shi supere... SHtiu eu?... Sint atitea coltzuri in sufletele omeneshti! D. ZAMFIRESCU R. 150. Aceshti poetzi cauta sa gaseasca coltzuri noi in domeniul artei. DEMETRESCU O. 146. ◊ Expr. In (sau din) toate coltzurile = in (sau din) toate partzile. SHin fiecare cuvint Nu rasuna glasul tuturor oamenilor Din toate coltzurile lumii? BARANGA V. A. 9. Dragele iubirile Cinta k paserile in toate coltzurile. ALECSANDRI P. P. 304. La coltz de tzara shi la mijloc de masa = intrun loc ferit de primejdii. II. 1. (De obicei la pl.) Dintzii animalelor (mai rar ai oamenilor) in special caninii. Coltzun ishi descoperi coltzii intrun rinjet amenintzator. SADOVEANU N. F. 34. Scroafa se puse cu coltzii sai shi sparse zidul facind o gaura numai cit putea ea sa treaca. ISPIRESCU L. 129. [Mama zmeului] se pune cu cei doi coltzi cei avea a roade la zid. RETEGANUL P. I 40. ◊ Expr. Ashi arata coltzii = a manifesta o atitudine agresiva un caracter aprig. In Rusanda shia aratat coltzii o faptura dirza care a vrut sa traiasca shi sashi apere inima. POPA V. 309. A (se) lua la coltzi = a (se) certa a fi gata sa se incaiere. A avea coltzi = a fi dirz obraznic la raspunsuri la replica. Aha... baietul are coltzi la raspunsuri. VISSARION B. 287. ♦ Fragment dintrun dinte sau dintro masea rupta. 2. Fiecare dintre virfurile lungi shi ascutzite ale greblei furcii sau ale altor instrumente asemanatoare; cracana. O intoarse [furca] cu coltzii in sus. MIHALE O. 218. 3. (Mai ales la pl.) Un fel de cui de fier care se aplica iarna pe talpa incaltzamintei k sa nu alunece pe gheatza; tzinta. 4. Virf ascutzit shi proeminent de stinca de gheatza etc. Coltzuri de stinca se imbracau la radacina cu peria deasa negricioasa a tufelor tzepoase. DUMITRIU V. L. 6. Muma zmeului facu ce facu shi trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 25. Deodata se ridica din pamint un coltz sur drept neclintit. EMINESCU N. 23. Ashezind genunchi shi mina cind peun coltz cind pe alt coltz Au ajuns sa rupa gratii ruginitea unei boltzi. EMINESCU. O. I 76. Un vultur cu durere tzipa pun coltz de stinca. BOLINTINEANU O. 6. Sa bei apa de pe piatra Printre coltzuri strecurata. TEODORESCU P. P. 73. ◊ Compus: floaredecoltz = albumeala floareareginei. 5. Virful plantelor (in special al ierbii) chiar la inceputul dezvoltarii lor cind incoltzesc. Pe izlaz iarba inca nushi ridicase coltzul intratit incit cirezile satului sa mearga la pascut. MIHALE O. 503. Nici nutzi faci idee ce simtzire de bucurie am cind zaresc coltzul unui fir de busuioc al unei rozete; un simbure de viatza care creshte tinde catra soare. SADOVEANU O. IV 398. Mi se parea k fiecare pom fiecare bulgare fiecare coltz de iarba au vazut... goana nebuna a tatei. SAHIA N. 62. Femeia trimite pe baiet cu vitele la cimp sa pasca coltz de iarba sa se mai infiripe. SHEZ. VII 137. (In legatura cu verbele «a prinde» «a scoate» «a da» etc.) [Simion] se shi auzea cintind din fluier... in timp ce oile pashteau repede iarba data in coltz. CAMILAR TEM. 122. Incepea a scoate coltz porumbul. SADOVEANU P. M. 275. III. 1. (Mai ales la pl.) Taietura (sau shir de taieturi) in forma mai mult sau mai putzin triunghiulara facuta pe marginea unei stofe; dantela impletita in forma de asemenea triunghiuri. 2. (Rar) SHuvitza de par ondulata trasa pe frunte sau pe timple. Ishi drege coltzii de pe frunte. CARAGIALE T. II 202.