14 definiții pentru clement
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLEMÉNT, -Ă, clemenți, -te, adj. Indulgent, iertător, îndurător; blând, bun. – Din fr. clément, lat. clemens, -ntis.
clemént, ~ă [At: STAMATI M. / Pl: ~nți, ~e / E: fr clément, lat clemens, -ntis] (Liv) Indulgent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEMÉNT, -Ă, clemenți, -te, adj. (Livr.) Indulgent, iertător, îndurător; blând, bun. – Din fr. clément, lat. clemens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLEMÉNT, -Ă, clemenți, -te, adj. (Rar, despre un șef, un superior) îndurător, iertător, indulgent; blînd, milostiv, bun. Știrile bune îl făceau mai clement cu slăbiciunea altora. C. PETRESCU, C. V. 93.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEMÉNT, -Ă adj. (Rar) Iertător, indulgent, îndurător, milos, bun, blând. [< lat. clemens, cf. fr. clément, it. clemente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLEMÉNT, -Ă adj. iertător, indulgent, îndurător, milos, bun. (< fr. clément, lat. clemens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLEMÉNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care ține de clemență; propriu clemenței. /<fr. clément, lat. clemens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*clemént, -ă adj. (lat. clémens, -éntis). Îndurător, ĭertator.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clemént adj. m., pl. cleménți; f. cleméntă, pl. cleménte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clemént adj. m., pl. cleménți; f. sg. cleméntă, pl. cleménte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLEMÉNT adj. v. iertător, indulgent, îndurător, îngăduitor, milostiv.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clement adj. v. IERTĂTOR. INDULGENT. ÎNDURĂTOR. ÎNGĂDUITOR. MILOSTIV.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Clement ≠ feroce
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
clemént (cleméntă), adj. – Indulgent. Lat. clemens, fr. clément. – Der. clemență, s. f.; inclement, adj.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
clement, clementăadjectiv
- 1. Blând, bun, iertător, indulgent, milostiv, îndurător, îngăduitor. DEX '09 DLRLC DN
- Știrile bune îl făceau mai clement cu slăbiciunea altora. C. PETRESCU, C. V. 93. DLRLC
-
etimologie:
- clément DEX '09 DEX '98 DN
- clemens, -ntis DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.