optziuni
  • info

19 definitzii pentru ciunti

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CIUNTÍ ciuntesc vb. IV. Tranz. 1. A taia a amputa o parte a corpului; a mutila. ♦ Fig. A taia unul sau mai multe pasaje dintro lucrare dintrun articol etc. (facandule de neintzeles). 2. A rupe partzi crengi frunze etc. din arbori din plante etc. [Var.: (reg.) ciontá vb. I ciontí vb. IV] Din ciunt.

CIUNTÍ ciuntesc vb. IV. Tranz. 1. A taia a amputa o parte a corpului; a mutila. ♦ Fig. A taia unul sau mai multe pasaje dintro lucrare dintrun articol etc. (facandule de neintzeles). 2. A rupe partzi crengi frunze etc. din arbori din plante etc. [Var.: (reg.) ciontá vb. I ciontí vb. IV] Din ciunt.

ciunti [At: ANON. CAR. / V: cionti / Pzi: ~tesc (rar) ciunt / E: ciunt] 1 vt (D. partzi ale corpului) A amputa. 23 vtr (a) A (se) mutila. 4 vt (C.i. arbori shi flori) A taia (curatzand). 5 vt (C.i. obiecte) A scurta. 6 vt A indeparta (de obicei inestetic) partzi dintrun obiect Si: a ciungara (6) a ciunta (6). 7 vt A elimina (cu efecte negative) pasaje dintro lucrare Si: a ciunta (7). 89 vtrp (Ivp) A (se) imputzina. 1011 vtrp (Ivp) A (se) curma. 12 vr (Ivp; d. foc) A se stinge.

CIUNTÍ ciuntesc vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la o parte a corpului) A taia a amputa; (cu privire la oameni) a mutila a schilodi. Alexandruvoda... ciuntea shi seca care avea prepus. NEGRUZZI S. I 158. Ii ciuntira mai intii picioarele pe urma genunchii unul dupa altul shi in sfirshit bratzele pina la coate. BALCESCU O. II 265. ◊ Refl. (Rar) Eu cad shi ma stilcesc SHi shchiopez shi ma ciuntesc. CONTEMPORANUL III 731. 2. (Cu privire la plante sau la arbori) A despuia; a rupe. Pasari cintau in arborii ciuntitzi de obuze. CAMILAR N. I 70. Variante: (regional) ciontá (RETEGANUL P. III 37) vb. I ciontí (CARAGIALE N. F. 26 ODOBESCU S. III 46) vb. IV.

A CIUNTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A face sa devina ciunt; a lipsi de o parte a corpului. 2) (plante) A scurta prin taierea crengilor varfurilor. /Din ciunt

ciuntì v. 1. a trunchia un membru al corpului (coada calului coarnele vitelor urechile cainelui); 2. a taia varful a scurta stricand.

CIONTÁ vb. I v. ciunti.

CIONTÍ vb. IV v. ciunti.

cionta v vz cionti

ciontí [At: LB / Pzi: ~tésc ciont / E: ciont1] (Reg) 1 vt A taia. 2 vt A amputa. 3 vt A decapita. 4 vt A scurta. 56 vtr (Trs; nob; d. mancare shi bautura) A (se) termina.

cĭontésc shi tzésc V. cĭuntesc.

cĭuntésc v. tr. (d. cĭunt). Fac cĭunt mutilez. Fig. Micshorez shtirbesc: a cĭunti o tzara. SHi cĭontesc shi cĭontzesc (est). Rar cĭuntez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ciuntí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ciuntésc imperf. 3 sg. ciunteá; conj. prez. 3 sa ciunteásca

ciuntí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ciuntésc imperf. 3 sg. ciunteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ciunteásca

ciunti

ciuntesc ti inf.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CIUNTÍ vb. v. reteza.

CIUNTI vb. a reteza a taia a trunchia. (~ crengile unui copac.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

ciuntí ciunt vb. tranz. 1. A taia a reteza. 2. A curma: „Daca viatza mio ciuntatzi / Pa mine ma ingropatzi / In strungutza oilor” (Lenghel 1985: 212). Din ciunt (MDA).

ciuntí ciunt vb. tranz. A taia a reteza a curma: „Daca viatza mio ciuntatzi / Pa mine ma ingropatzi / In strungutza oilor” (Lenghel 1985: 212) cu trimitere la mitologia destinului conform careia cea dea treia ursitoare (ciuntatoarea curmatoarea) taie firul vietzii. Din ciunt „ciung”.

Intrare: ciunti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciunti
  • ciuntire
  • ciuntit
  • ciuntitu‑
  • ciuntind
  • ciuntindu‑
 singular plural
  • ciunteshte
  • ciuntitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ciuntesc
 (sa)
  • ciuntesc
  • ciunteam
  • ciuntii
  • ciuntisem
a II-a (tu)
  • ciunteshti
 (sa)
  • ciunteshti
  • ciunteai
  • ciuntishi
  • ciuntiseshi
a III-a (el, ea)
  • ciunteshte
 (sa)
  • ciunteasca
  • ciuntea
  • ciunti
  • ciuntise
plural I (noi)
  • ciuntim
 (sa)
  • ciuntim
  • ciunteam
  • ciuntiram
  • ciuntiseram
  • ciuntisem
a II-a (voi)
  • ciuntitzi
 (sa)
  • ciuntitzi
  • ciunteatzi
  • ciuntiratzi
  • ciuntiseratzi
  • ciuntisetzi
a III-a (ei, ele)
  • ciuntesc
 (sa)
  • ciunteasca
  • ciunteau
  • ciuntira
  • ciuntisera
verb (VT201)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cionta
  • ciontare
  • ciontat
  • ciontatu‑
  • ciontand
  • ciontandu‑
 singular plural
  • cionteaza
  • ciontatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ciontez
 (sa)
  • ciontez
  • ciontam
  • ciontai
  • ciontasem
a II-a (tu)
  • ciontezi
 (sa)
  • ciontezi
  • ciontai
  • ciontashi
  • ciontaseshi
a III-a (el, ea)
  • cionteaza
 (sa)
  • cionteze
  • cionta
  • cionta
  • ciontase
plural I (noi)
  • ciontam
 (sa)
  • ciontam
  • ciontam
  • ciontaram
  • ciontaseram
  • ciontasem
a II-a (voi)
  • ciontatzi
 (sa)
  • ciontatzi
  • ciontatzi
  • ciontaratzi
  • ciontaseratzi
  • ciontasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cionteaza
 (sa)
  • cionteze
  • ciontau
  • ciontara
  • ciontasera
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cionti
  • ciontire
  • ciontit
  • ciontitu‑
  • ciontind
  • ciontindu‑
 singular plural
  • cionteshte
  • ciontitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ciontesc
 (sa)
  • ciontesc
  • cionteam
  • ciontii
  • ciontisem
a II-a (tu)
  • cionteshti
 (sa)
  • cionteshti
  • cionteai
  • ciontishi
  • ciontiseshi
a III-a (el, ea)
  • cionteshte
 (sa)
  • cionteasca
  • ciontea
  • cionti
  • ciontise
plural I (noi)
  • ciontim
 (sa)
  • ciontim
  • cionteam
  • ciontiram
  • ciontiseram
  • ciontisem
a II-a (voi)
  • ciontitzi
 (sa)
  • ciontitzi
  • cionteatzi
  • ciontiratzi
  • ciontiseratzi
  • ciontisetzi
a III-a (ei, ele)
  • ciontesc
 (sa)
  • cionteasca
  • cionteau
  • ciontira
  • ciontisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ciunti, ciuntescverb

  • 1. A taia a amputa o parte a corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amputa mutila schilodi taia
    • format_quote Alexandruvoda... ciuntea shi seca care avea prepus. NEGRUZZI S. I 158. DLRLC
    • format_quote Ii ciuntira mai intii picioarele pe urma genunchii unul dupa altul shi in sfirshit bratzele pina la coate. BALCESCU O. II 265. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Eu cad shi ma stilcesc SHi shchiopez shi ma ciuntesc. CONTEMPORANUL III 731. DLRLC
    • 1.1. figurat A taia unul sau mai multe pasaje dintro lucrare dintrun articol etc. (facandule de neintzeles). DEX '09 DEX '98
  • 2. A rupe partzi crengi frunze etc. din arbori din plante etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: despuia reteza rupe trunchia
    • format_quote Pasari cintau in arborii ciuntitzi de obuze. CAMILAR N. I 70. DLRLC
etimologie:
  • ciunt DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.