10 definiții pentru chirăi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIRĂÍ, chírăi, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) 1. (Despre greieri; la pers. 3) A țârâi. ♦ (Despre unele păsări) A scoate sunete specifice speciei. 2. (Despre oameni) A striga, a țipa; a geme; a plânge. – Formație onomatopeică.

chirăí [At: I. CR. I, 122 / V: cher~ / Pzi: chirắi / E: fo] 1 vi (D. unele păsări) A scoate sunete specifice speciei. 2 vi (D. greier) A țârâi. 3 vi (D. om; pop) A țipa. 4 vi (D. om; pop) A scânci. 5 vr (D. om; pop) A se văita.

CHIRĂÍ, chírăi, vb. IV. Intranz. (Pop.) 1. (Despre greieri; la pers. 3) A țârâi. ♦ (Despre unele păsări) A scoate sunete specifice speciei. 2. (Despre oameni) A striga, a țipa; a geme; a plânge. – Formație onomatopeică.

CHIRĂÍ, chírăi și chirăiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre greieri) A țîrîi. Grierii de ce chirăie, cînd noaptea învăluie pămîntul? DELAVRANCEA, S. 71. Un grier chirăie după sobă. VLAHUȚĂ, O. A. III 185. ♦ (Despre unele păsări) A cîrîi. Bibilica chirăie. 2. (Despre oameni) A striga, a țipa. Foc pe tine a sărit, Din guriță-ai chirăit. ȘEZ. XII 68.

A CHIRĂÍ pers. 3 chírăie intranz. pop. 1) (mai ales greieri) A scoate sunete repetate și ascuțite caracteristice speciei. 2) (despre găini) A scoate sunete guturale scurte și repetate caracteristice speciei; a face „câr-câr”; a cârâi. 3) fig. depr. (despre persoane) A vorbi pe un ton strident. [Sil. chi-ră-i] /Onomat.

chirăì v. a cânta (vorbind de vrăbii și de greieri).

chírăĭ și -ĭésc, a v. intr. (imit. d. chir-chir, cum fac curcile, puiĭ de găină, vrăbiile cînd fac a ploaĭe ș. a. Cp. cu cherlăĭ, chĭorăĭ, țîrîĭ ș. a.). Olt. A striga ca curcile, ca puiĭ de găină, ca vrăbiile ș. a. Fig. Țip, strig (de durere).

chirlăí vir vz chirăi corectată

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chirăí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 3 chírăie, imperf. 3 sg. chirăiá; conj. prez. 3 să chírăie

chirăí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. chírăie, imperf. 3 sg. chirăiá

Intrare: chirăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chirăi
  • chirăire
  • chirăit
  • chirăitu‑
  • chirăind
  • chirăindu‑
singular plural
  • chirăie
  • chirăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chirăi
(să)
  • chirăi
  • chirăiam
  • chirăii
  • chirăisem
a II-a (tu)
  • chirăi
(să)
  • chirăi
  • chirăiai
  • chirăiși
  • chirăiseși
a III-a (el, ea)
  • chirăie
(să)
  • chirăie
  • chirăia
  • chirăi
  • chirăise
plural I (noi)
  • chirăim
(să)
  • chirăim
  • chirăiam
  • chirăirăm
  • chirăiserăm
  • chirăisem
a II-a (voi)
  • chirăiți
(să)
  • chirăiți
  • chirăiați
  • chirăirăți
  • chirăiserăți
  • chirăiseți
a III-a (ei, ele)
  • chirăie
(să)
  • chirăie
  • chirăiau
  • chirăi
  • chirăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chirăi, chirăiverb

popular familiar
  • 1. unipersonal Despre greieri: țârâi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țârâi
    • format_quote Grierii de ce chirăie, cînd noaptea învăluie pămîntul? DELAVRANCEA, S. 71. DLRLC
    • format_quote Un grier chirăie după sobă. VLAHUȚĂ, O. A. III 185. DLRLC
  • 2. unipersonal (Despre unele păsări) A scoate sunete specifice speciei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cârâi
    • format_quote Bibilica chirăie. DLRLC
  • 3. Despre oameni: geme, plânge, striga, țipa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Foc pe tine a sărit, Din guriță-ai chirăit. ȘEZ. XII 68. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ persoana I singular și persoana a 3-a plural și: chirăiesc. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.