9 definitzii pentru chelalait (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CHELALAÍT1 s. n. Chelalaiala. V. chelalai.
CHELALAÍT1 s. n. Chelalaiala. V. chelalai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
chelalait1 sn [At: ODOBESCU S. III 134 / V: sche~ schiol~ / Pl: ~uri / E: chelalai] Chelalaitura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHELALAÍT1 s. n. Faptul de a chelalai; chelalai tura chelalaiala. Pare k se shi aude... chelaladtul lor [al ciinilor] de bucurie sau de durere. ODOBESCU S. III 134. Varianta: schelalaít (C. PETRESCU C. V. 148) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CHELALAÍT1 s. n. Faptul de a chelalai; chelalaiala. [Var.: schelalait s. n.]
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
SCHELALAÍT s. n. v. chelalait.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
chelalaít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
chelalaít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CHELALAÍT s. v. schelalait.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CHELALAIT s. chelalaiala chelalaitura schelalaiala schelalait schelalaitura scheunare schcunat scheunatura (rar) scheaun. (~ de ciine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
chelalaitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a chelalai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pare k se shi aude... chelalaitul lor [al cainilor] de bucurie sau de durere. ODOBESCU S. III 134. DLRLC
-
etimologie:
- chelalai DEX '98 DEX '09