CADÉNTZA cadentze s. f. 1. Mishcare ritmica shi uniforma; ritm. ◊ Loc. adv. In cadentza = cu mishcari repetate la intervale egale. ♦ Numarul de lovituri care o arma de foc le trage intro unitate de timp. ♦ (Fiz.) Frecventza; viteza de repetare a unui fenomen. 2. Succesiune ritmica a unor unitatzi poetice (cuvinte silabe) care produc un efect auditiv armonios. ♦ Succesiune de armonii care formeaza sfarshitul unei compozitzii muzicale. 3. Pasaj mai mare de virtuozitate solistica dintrun concert instrumental interpretat fara acompaniament. Din fr. cadence it. cadenza.

cadentza sf [At: ALEXANDRESCU M. 13 / Pl: ~tze / E: it cadenza] 1 Mishcare ritmica shi uniforma Si: ritm. 2 (Ilav) In ~ Cu mishcari repetate la intervale egale. 3 Numar de lovituri care o arma de foc le trage pe minut. 4 (Fiz) Viteza de repetare a unui fenomen Si: frecventza. 5 Succesiune ritmica a unor unitatzi poetice (picioare silabe) accentuate care produc un efect auditiv armonios. 6 Succesiune de armonii care produc impresia unei incheieri intro compozitzie muzicala. 7 Pasaj mai mare de virtuozitate solistica dintrun concert instrumental interpretat fara acompaniament. 8 (Art) Dans popular din Bihor nedefinit mai indeaproape. 9 (Art) Melodie dupa care se danseaza cadentza (8). 10 (Art) Melodie impreuna cu dansul.

CADÉNTZA cadentze s. f. 1. Mishcare ritmica shi uniforma; ritm. ◊ Loc. adv. In cadentza = cu mishcari repetate la intervale egale. ♦ Numarul de lovituri care o arma de foc le trage pe minut. ♦ (Fiz.) Frecventza; viteza de repetare a unui fenomen. 2. Succesiune ritmica a unor unitatzi poetice (picioare silabe) accentuate care produc un efect auditiv armonios. ♦ Succesiune de armonii care produc impresia unei incheieri intro compozitzie muzicala. 3. Pasaj mai mare de virtuozitate solistica dintrun concert instrumental interpretat fara acompaniament. Din fr. cadence it. cadenza.

CADÉNTZA cadentze s. f. 1. Repetare regulata a unei mishcari. [Stropii] cad rari shi grei... teribila lor cadentza incepe sa se faca auzita. BOGZA C. O. 61. Acusha la urechei un cintec vechi strabate. Acushi o armonie deamor shi voluptate K molcoma cadentza a undelor pe lac. EMINESCU O. I 96. ◊ Loc. adv. In cadentza = cu mishcari repetate la intervale egale. A marii undealbastre alunecanspumate SHi fulgeran cadentza. EMINESCU O. IV 310. Ale valurilor mindre generatzii spumegate Zidul vechi al monastirei in cadentza il izbesc. ALEXANDRESCU P. 132. 2. Mishcarea regulata shi uniforma a pasului in marsh; numarul de pashi carel executa un militar sau o unitate intrun minut. TZine cadentza... Un doi... trei... patru. CAMILAR N. II 245. Cei mai multzi [invalizi] sint descoperitzi shi inainteaza cu palariile in mina in cadentza unor pashi betegitzi. SAHIA N. 22. Ishi ascutzi auzul aplecind capul sa prinda cu urechea cadentza slaba a pashilor din departare. BART E. 185. ♦ Numarul de lovituri care o arma sau o gura de foc il trage pe minut. 2. Succesiune ritmica a unor unitatzi in muzica shi in poezie. Poet am fost shin libere cadentze Cintai Amorul cemi robi totzi anii. TOPIRCEANU B. 89. Inima iarashi porneshte sami bata SHi baten cadentza de vers! IOSIF V. 64. Vorbele sau ashezat la rind shi sau mladiat in cadentza dupa o lege de armonie. VLAHUTZA O. A. II 107. ♦ Succesiune de armonii dind impresia unei linishtiri care formeaza partea finala a unei compozitzii muzicale. ♦ Pasaj mai mare de virtuozitate solistica situat de obicei in partzile finale ale unui concert pentru instrument shi orchestra.

CADÉNTZA cadentze s. f. 1. Repetare regulata a unei mishcari; ritm. ◊ Loc. adv. In cadentza = cu mishcari repetate la intervale egale. ♦ Numarul de lovituri care o arma de foc il trage pe minut. 2. Succesiune ritmica a unor unitatzi in muzica shi in poezie. ♦ Succesiune de armonii care formeaza partea finala a unei compozitzii muzicale. ♦ Pasaj mai mare de virtuozitate solistica situat de obicei la finalul unui concert. Fr. cadence (< it.).

CADÉNTZA s.f. 1. Repetare intrun anumit ritm a unor mishcari; (mil.) mishcare ritmica a pashilor in marsh. ◊ In cadentza = cu mishcari uniform repetate. ♦ Numar de lovituri trase de o arma intro unitate de timp. 2. Modulare a vocii sau a unui sunet inainte de pauza. ♦ Succesiune regulata a unor cuvinte a unor fraze. ♦ Formula armonica care formeaza sfarshitul unei compozitzii muzicale. ♦ Pasaj (final cu caracter de improvizatzie) dintrun concert in care solistul este lasat sashi desfashoare virtuozitatea. [< it. cadènza fr. cadence].

CADÉNTZA s. f. 1.. ritm de desfashurare a unei mishcari. ♦ in ~ = cu mishcari uniform repetate. ◊ frecventza (1); numar de lovituri trase de o arma intro unitate de timp. ◊ succesiune ritmica a unor cuvinte fraze versuri. 2. formula melodicoarmonica de incheiere a unei fraze muzicale. 3. sectziune solistica cu caracter de improvizatzie dintrun concert instrumental care permite interpretului sashi etaleze virtuozitatea. (< it. cadenza fr. cadence)

CADÉNTZA ~e f. 1) Repetare regulata shi uniforma a unei mishcari. ◊ A tzine ~a a pastra ritmul in timpul mersului intro coloana. In ~ cu mishcari repetate la intervale egale. 2) Succesiune regulata shi armonioasa a unor unitatzi poetice sau muzicale. 3) Grad de iutzeala in sistemul de productzie. ~ inalta. 4) Fragment dintrun concert instrumental interpretat fara acompaniament. /<fr. cadence it. cadenza

cadentza f. 1. intoarcerea regulata a sunetelor a mishcarilor: zidul vechiu al manastirii ’n cadentza il izbesc (valurile) GR. AL.; 2. ritm in muzica sau poezie produs prin combinarea fericita a vorbelor;

*cadéntza f. pl. e (fr. cadence d. it. cadenza d. cadére a cadea. V. cadintza scadentza shansa). Inturnarea saŭ bataĭa regulara a sunetelor in cintec shi’n poezie shi a mishcarilor in dans (accent ritm masura tact).

cadéntza s. f. g.d. art. cadéntzei; pl. cadéntze

cadéntza s. f. g.d. art. cadéntzei; pl. cadéntze

CADÉNTZA s. 1. v. frecventza. 2. masura ritm ritmica tact (inv.) timp. (~ a unei melodii.) 3. v. ritm.

CADENTZA s. 1. (FIZ.) frecventza. (~ a batailor unui pendul.) 2. masura ritm ritmica tact (inv.) timp. (~ a unei melodii.) 3. ritm tempo. (Merge intro ~ sustzinuta.)

cadéntza (cadéntze) s. f. Mishcare ritmica shi uniforma ritm. Fr. cadence. Der. cadentza vb. din fr. cadencer.

cadentza (lat. cadentia < cadere „a cadea”; it. cadenza; fr. cadence; germ. Kadenz) 1. Formula de incheiere shi de delimitare a sectziunilor de forma* (perioada* fraza* mai rar motiv*) in cadrul armoniei (III 2) functzionale majorminore. Spre deoseobire de clausula* care reprezinta in muzica de tip monodic* sau chiar in cea polifonica* incheierile melodice c. rezulta in armonie (incepand aprox. de la Rameau incoace) din succesiuni de acorduri* shi conduceri tipizate ale vocilor (2) avand k pivot relatzia DT. Aceasta relatzie defineshte principala c. numita shi c. perfecta (denumire uneori shi autentica) avand k succesiune acordurile de pe treptele* VI; succesiunea IVI da nashtere c. plagale; o oprire pe D(V) se numeshte semic. (c. deschisa sau imperfecta); o succesiune a D cu o alta treapta decat T (in armonia clasica cea mai frecventa: VVI) se numeshte c. intrerupta sau c. inshelatoare). Daca in muzica clasica c. perfecta reunind atat relatzia DT shi pe cea SdT (IIVVI) constituia modelul recognoscibil al intregului sistem de relatzii armonice c. fiind extinsa principial la nivelul intregii forme (Mersmann) in muzica romantica shi mai ales postromantica prin tot mai accentuata cromatizare (v. cromatism) a armoniei prin disonantze* shi intarzierea rezolvarii* (inclusiv nerezolvarea acestora) profilul c. se constituie in raport cu D shi Sd modului* (aflate uneori pe alte trepte decat pe treptele V respectiv IV ale tonalitatzii*). In acelashi timp puternica influentza a melodicului reafirma rolul clausulei in asha fel incat exista in muzica de acest tip o dualitate a functziei armonice shi a celei melodice. 2. Sectziune a formei* in cadrul unui concert* instr. cu caracter de virtuozitate* shi structura libera rezervata solistului*. C. precede in general finalul primei partzi a lucrarii shi constituie un prilej de demonstrare a abilitatzilor tehnice ale instrumentistului; ea consta din prelucrarea materialului tematic al mishcarii (sau a unei teme* proprii). In forma muzicala are functzia de a tensiona rezolvarea armonica a cvartsext acordului V 6/4 5/3 astfel k reintrarea tutti(I)ului sa se produca intrun moment de culminatzie. Acest efect dramatic este realizat prin oprirea orch. pe acordul V 6/4 cu coroana* shi prin urmarirea unui curs ascendent atat in evolutzia constructziei muzicale a c. cat shi in gradarea dificultatzilor tehnice. C. (2) reprezinta astfel o „dilatare” a raporturilor c. autentice. Un tip rudimentar de c. este cultivat de compozitorii sec. 16 (Don Luis Milan Girolamo Cavazzoni) shi consta intro inlantzuire de pasaje rapide cu rol concluziv. In sec. 1718 functzia shi amploarea c. sunt determinate de doi factori: a) cristalizarea armoniei tonale shi b) influentza care opera* napolitana al carui tipar impune includerea unor sectziuni de virtuozitate vocala (aria di bravura) o exercita asupra muzicii instr. Autorii clasici (Haydn Mozart) indica locul c. in partitura* shi acorda interpretului libertatea alcatuirii unei structuri muzicale adecvata posibilitatzilor tehnice shi sensibilitatzii sale. Beethoven introduce notarea riguroasa a c. in cadrul lucrarii shi obligatzia respectarii sale de catre solist (in Concert pentru pian shi orch. in mi bemol major op. 76) procedeu care ulterior este adoptat de majoritatea compozitorilor. Abrev.: cad.

CADÉNTZA s. f. (< it. cadenza fr. cadence): succesiune regulata a unor cuvinte a unor propozitzii sau fraze.

CADENTZA (< fr. cadence ; it. cadenza cadere) In poezie succesiunea regulata a unor silabe unitatzi metrice versuri perioade. Strins legata de cadentza este shi armonia versurilor cum remarca shi Lamartine in versurile: Quil est doux de voir sa pensée En mètres divines cadencée. (Cit de placut este sa vezi gindireai In metri divini cadentzata.) Cadentza nu este proprie numai poeziei ci shi prozei. In inlantzuirea lor cuvintele realizeaza prin accente adevarate fraze melodice cu cadentza mai vie sau mai monotona potrivit alternarii ei chiar shi in operele literare in proza. Ex. Un popor de stinci se ridica din fundul riului clocotitor shi sfishie in zdrentze pinza apei. K in boltzi rasuna urletul valurilor intre inaltele maluri de pietre. (AL. VLAHUTZA Romania pitoreasca) Unele poezii incinta shi emotzioneaza prin simpla sacadare a versurilor in afara de orice intzeles. Ex. Eu sint ce na fost inca nimeni din toate citeau fost shi sint Sint ritmul primelor senzatzii SHi gestulprimului avint... (I. MINULESCU Romantza necunoscutului)