CABINÉT cabinete s. n. I. 1. Incapere dintro locuintza sau dintro institutzie folosita pentru exercitarea unei profesii. ♦ Biroul unei persoane cu munca de raspundere. Cabinetul ministrului. ◊ SHef (sau director) de cabinet = functzionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutzie. Lucrari de cabinet = lucrari auxiliare de secretariat. (In unele tzari) Cabinet de instructzie = serviciu de cercetari judiciare condus de un judecator de instructzie. ◊ Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu de studiu etc. Cabinet de numismatica. 2. Sectzie sau serviciu in intreprinderi in institutzii de invatzamant etc. destinate unor studii shi consultatzii de specialitate. Cabinet tehnic. 3. (In unele tzari) Consiliu de minishtri sau guvern. II. Mobila de dimensiuni mici cu sertare destinata pastrarii obiectelor de pretz. Din fr. cabinet.

cabinet sn [At: GOLESCU I. 27 / V: (inv) ga~ / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr cabinet] 1 Incapere dintro (locuintza sau) dintro institutzie folosita pentru exercitarea unei profesiuni Si: birou. 2 Birou al unei persoane cu munca de raspundere. 3 (Is) SHef (sau director) de ~ Functzionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutzie. 4 (Ias) Functzie a shefului de cabinet (3). 5 (Is) Lucrari de ~ Lucrari auxiliare de secretariat. 67 (In unele tzari; is) ~ de instructzie (Personal dintrun) birou pentru cercetarea shi trierea probelor de acuzare conduse de un judecator de instructzie. 8 Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu de studiu etc. 910 (Cu determinari care arata felul) (Personal dintro) sectzie sau dintrun serviciu in intreprinderi institutzii de invatzamant etc. destinate unor studii shi consultari de specialitate. 11 (In unele tzari) Organ de stat care executa puterea executiva Si: guvern. 12 Membri ai unui cabinet (11) Si: guvern. 13 Sediu al unui cabinet (11) Si: guvern. 14 Mobila de dimensiuni mici cu sertare pentru pastrarea obiectelor de pretz.

CABINÉT cabinete s. n. I. 1. Incapere dintro locuintza sau dintro institutzie folosita pentru exercitarea unei profesiuni. ♦ Biroul unei persoane cu munca de raspundere. Cabinetul ministrului ◊ SHef (sau director) de cabinet = functzionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutzie. Lucrari de cabinet = lucrari auxiliare de secretariat. (In unele tzari) Cabinet de instructzie = birou pentru cercetarea shi trierea probelor de acuzare condus de un judecator de instructzie. ◊ Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu de studiu etc. Cabinet de numismatica. 2. Sectzie sau serviciu in intreprinderi in institutzii de invatzamant etc. destinate unor studii shi consultatzii de specialitate. Cabinet tehnic. 3. (In unele tzari) Consiliu de minishtri; guvern. II. Mobila de dimensiuni mici cu sertare destinata pastrarii obiectelor de pretz. Din fr. cabinet.

CABINÉT cabinete s. n. 1. Camera (intrun apartament) destinata exercitarii unei profesii sau a unei munci intelectuale. Andronache sa inchis in cabinetul sau. NEGRUZZI S. I 79. Cabinet medical (sau dentar) = camera in care medicul (sau dentistul) examineaza bolnavii. Sanatoriul are instalatzie de incalzire centrala shi este inzestrat cu cabinete medicale shi dentare bucatarie dietetica baie sala de lectura biblioteca etc. SCINTEIA 1953 nr. 2574. ♦ (Intro institutzie) incapere destinata unei persoane cu munca de raspundere; birou. Cabinetul decanului. Cabinetul ministrului. ◊ (Mai ales in vechea administratzie) SHef (sau director) de cabinet = functzionar care pregateshte lucrarile unui conducator de institutzie. Tu nai ajuns nici shef de cabinet. BENIUC 101. Lucrari de cabinet = lucrari auxiliare de secretariat. Lucrare de cabinet = scriere lucrare facuta fara o cercetare a faptelor in realitate. [Balcescu] a folosit scrierile istorice nu pentru a se deda unor lucrari de cabinet ci pentru ashi exprima ideile sale democrat revolutzionare pentru a pregati poporul in vederea revolutziei. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 99. (In vechea organizare judecatoreasca) Cabinet de instructzie = birou in care se facea cercetarea shi trierea probelor de invinuire. 2. (In organizatzii politice in intreprinderi shi in institutzii de invatzamint; cu determinari aratind felul natura scopul) Sectzie sau serviciu destinat unor studii shi consultatzii de specialitate. Cabinetele tehnice sint adevarate shcoli ale creatziei pe tarimul progresului tehnic. SCINTEIA 1952 nr. 2710. Cabinet de partid = centru in care se dau indrumari teoretice shi metodice cadrelor de lectori conferentziari shi propagandishti shi celor care studiaza marxismleninismul. Scopul seminarului este de a da unele cunoshtintze teoretice shi metodologice necesare pentru a conduce shi organiza munca cabinetelor de partid. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 1/3. 3. Consiliu de minishtri guvern. Cabinetul francez.

CABINÉT cabinete s. n. 1. Incapere destinata exercitarii unei munci intelectuale legate de o anumita profesiune. ♦ Biroul unei persoane cu munca de raspundere. Cabinetul ministrului. ◊ SHef (sau director) de cabinet = functzionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutzie. Lucrari de cabinet = lucrari auxiliare de secretariat. (In vechea organizare judecatoreasca) Cabinet de instructzie = birou in care se facea cercetarea shi trierea probelor de acuzare. ♦ Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu de studiu etc. Cabinet de numismatica. 2. Sectzie sau serviciu in organizatziile politice in intreprinderi shi in institutzii de invatzamant destinate unor studii shi consultatzii de specialitate. ◊ Cabinet de partid = centru in care se dau indrumari teoretice shi metodice cadrelor de lectori conferentziari shi propagandishti ai partidului shi celor care studiaza marxismleninismul. 3. (In unele tzari) Consiliu de minishtri; guvern. Fr. cabinet.

CABINÉT s.n. 1. Incapere (intro casa intrun apartament etc.) mai retrasa shi mai linishtita decat celelalte destinata anumitor folosintze (pentru lucru in vederea exercitarii unei profesiuni etc.). 2. Incapere sau serie de incaperi (in localul unei institutzii) unde lucreaza cineva fiindui rezervate exclusiv; birou. 3. Sectzie serviciu de studii. ◊ Cabinet metodic = a) centru didactic al activitatzii metodice dintro shcoala dintrun orash etc.; b) sectzie de indrumare shi de informare in bibliotecile mari shi in intreprinderi; (ieshit din uz) cabinet de partid = centru in care se dadeau indrumari teoretice shi metodice cadrelor de lectori conferentziari shi propagandishti shi celor care studiau marxismleninismul; cabinet tehnic = centru de indrumare tehnica in cadrul unei intreprinderi. 4. Guvern; guvernamant; consiliu de minishtri. 5. Mobila mica alcatuita dintrun corp bogat ornat shi cu sertare ashezat pe un suport in forma de masa sau pe coloane. [Pl. te turi. / < fr. cabinet].

CABINÉT s. n. I. 1. incapere de lucru intrun apartament intro institutzie. 2. birou (intro intreprindere sau institutzie) unde lucreaza cineva. 3. sectzie serviciu intro intreprindere sau institutzie destinate unor studii. ♦ ~ metodic = a) centru didactic al activitatzii metodice; b) sectzie de indrumare shi informare in bibliotecile mari shi in intreprinderi: ~ tehnic = centru de indrumare tehnica in cadrul unei intreprinderi unitatzi shcolare etc. 4. gen de muzeu care pastreaza piese mici organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat. II. (in unele tzari) consiliu de minishtri guvern. III. mobila stil bogat ornata shi cu sertare pentru pastrarea de obiecte pretzioase. (< fr. cabinet)

CABINÉT ~e n. 1) Incapere destinata pentru diverse lucrari de specialitate. ~ de proceduri. ~ de muzica. 2) Birou al unei persoane de raspundere. ~ul unui ministru. 3) Incapere dintrun muzeu sau dintro biblioteca in care sunt pastrate diferite colectzii. ~ de filatelie. 4) (in unele tzari) Consiliu de minishtri; guvern. /<fr. cabinet

cabinet n. 1. mica incapere pentru lucru toaleta etc.; 2. consiliu de minishtri guvern: cabinetul din Bucureshti; 3. locul unde se conserva colectziuni de obiecte instrumente: cabinet de fizica de himie; cabinet de lectura locul unde se pot citi ziare sau cartzi cu plata.

*cabinét n. pl. e (fr. cabinet d. it. cabinetto gabinetto). Camera mica de toaleta. Camera de studiŭ. Consiliŭ de minishtri guvern: remanierea cabinetuluĭ. Colectziune shtiintzifica: cabinet de istorie naturala. Eŭf. Latrina. Cabinet de lectura sala in cares ziare shi cartzĭ de citit. Om de cabinet acela care profesiunea luĭ il obliga sa lucreze cu condeĭu. Ofitzer de cabinet care shtie teoria dar n’are practica.

gabinet sn vz cabinet

cabinét de planificáre familiála sint. s. (Concept introdus oficial in tzara noastra dupa decembrie 1989) ◊ „Langa Spitalul studentzesc [sa deschis] un cabinet de planificare familiala (CPF); acest cabinet ofera gratuit studentzilor shi elevilor cele mai variate metode contraceptive: pilule orale [...] sterilete pilulele «de a doua zi» (dupa contactul sexual neprotejat).” R.l. 14 VII 93 p. 5 (din cabinet + planificare familiala dupa engl. fr. planning familial; PR dupa 1960)

cabinét s. n. pl. cabinéte

cabinét s. n. pl. cabinéte

CABINÉT s. v. consiliu de minishtri.

CABINÉT s. v. closet toaleta vece.

CABINET s. guvern consiliu de minishtri (inv.) minister. (In unele tzari guvernul se numeshte ~.)

cabinet s. v. CLOSET. TOALETA. VECE.

gabinet gabrioleta etc. Am explicat cindva k imprumutate din polona unele dintre cuvintele romaneshti care prezinta o varianta cu g in loc de c avind in vedere k pronuntzarea polona este cu g. V. Kiparsky (Über etymologische Wörterbücher in Neuphilologisoche Mitteilungen LX 1959 p. 221) citeaza pol. gabinet gorset giemza (cf. ceh. kamzik) care le explica prin „unsichere Artikulation der gebenden Sprache” shi adauga k numai in letona sint multe exemple de cuvinte indigene cu acest tratament (Kiparsky le explica prin „ostseefinnischer Substrat”). Ma gindesc acum k in romaneshte situatzia e mai complicata decit mi se paruse. In primul rind exista cuvinte de origine latina care prezinta un g in loc de c insuficient explicate pina acum: gaura < *cauula gaun < *cauo gratie < cratis. Iata shi exemple de origine turca (toate datele care urmeaza provin din DA): gavanos < kavanos gavaz (shi cavas) < kavas gheba < kebe ghergir < kargir ghiabur k varianta la chiabur curban gurban < kurban. Din neogreaca: chindisi ghindisi < ϰεντῶ. Din slava: gilbash etc. fatza de rus. колбакa (sau poate din maghiara?) goropishtnitza pentru coropishnitza grainic pentru crainic (contaminare cu grai?) grila pentru crila gujnitza pentru cushnitza. Din maghiara gocica pentru cocica. Trec cu vederea cuvintele cu origine multipla: garafa shi carafa (gr. γαράφα fr. carafe) chitara shi ghitara (it. chitarra din gr. ϰιθάρα fr. guitare) caci modificarea fonetica in aceste cazuri nu priveshte limba romana. De asemenea nu discut exemplele care prezinta variante create in romaneshte (explicatzii se pot gasi bineintzeles): chiorai shi ghiorai (la baza e o onomatopee deci exista libertate de mishcare de vreme ce imitatzia sunetelor din natura e aproximativa) cobaie shi gobaie (etimologie necunoscuta). Sint shi cazuri de c in loc de g: cushba shi gujba < scr. gužba sau magh. guzsba (?; nu a fost acceptat nici de Gamulescu nici de Tamás) crumpena din germ. Grundbirne k sa nu mai vorbesc de cangrena (pentru care vezi aici mai sus p. 33). Bamin numeroase exemple de cuvinte relativ recente venite din germana prin intermediar maghiar sau polon sau chiar direct din germana. Aici nu mai avem dificultatzi de explicare a schimbarii lui c in g avind in vedere pronuntzarea germana a oclusivelor: gabinet shi cabinet (it. gabinetto?) gabrioleta shi cabrioleta gazin shi cazino garniz < germ. Karnies (Gl. reg. p. 35) ghistina shi castana (evident prin magh. gesztenye) gorset shi corset (in copilarie am auzit la Bucureshti pronuntzarea cu g) golofreantz shi cotofleantz < germ. Kartoffelpflanze greitzar shi creitzar <germ. Kreuzer.