BIRÓU birouri s. n. 1. Masa de scris (cu sertare shi compartimente pentru hartii acte etc.). 2. Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. ◊ Expr. (A lucra a rezolva etc.) din birou = (a lucra a rezolva etc.) fara a cunoashte realitatzile birocratic. ♦ Grup de persoane alese de o organizatzie sau de o adunare constituita k sai organizeze lucrarile shi sa asigure buna lor desfashurare. Din fr. bureau rus. biuro.

biróu sn [At: SADOVEANU P. M. 122 / V: biurou (irg) birau / Pl: ~ri / E: fr bureau rs биро] 1 Masa de scris (cu sertare shi alte accesorii). 2 (Inv; ie) A depune (un proiect) pe ~ul unei adunari A prezenta un proiect. 35 Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. 6 Serviciu public. 7 Persoanele care lucreaza intrun birou (35). 89 (Ie) (A lucra a rezolva etc) din ~ (A lucra a rezolva etc.) fara a cunoashte realitatzile. 10 Grup de persoane alese de o organizatzie sau de o adunare pentru ai organiza lucrarile.

BIRÓU birouri s. n. 1. Masa de scris (cu sertare shi compartimente pentru hartii acte etc.) 2. Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. ◊ Expr. (A lucra a rezolva etc.) din birou = (a lucra a rezolva etc.) fara a cunoashte realitatzile birocratic. 3. Organul executiv shi conducatorul activitatzii curente a unei organizatzii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizatzii de mase. ◊ Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc care conduce munca politica shi organizatorica a partidului intre doua adunari plenare ale Comitetului Central. ♦ Grup de persoane alese de o adunare constituita k sai organizeze lucrarile shi sa asigure buna lor desfashurare. Din fr. bureau rus. biuro.

BIRÓU¹ birouri s. n. 1. Masa de scris cu sertare shi compartimente pentru tzinut hirtii acte etc. Cauta mult deschizind ushile shi sertarele biroului. DUMITRIU F. 93. Lectziile mi le faceam in camera tatei la o masutza ashezata linga biroul sau de inginer. SADOVEANU N. F. 24. Deliu se asheza comod la birou scoase o cutie de lemn incrustata cu arabescuri de sidef. BART E. 244. Ea i facuse ordine pe birou calimara de cristal era spalata frumos. VLAHUTZA O. A. III 180. 2. Camera in care are cineva masa de lucru shi in care lucreaza. Imi parea rau cal las [pe tata] neguros shi obosit in biroul sau. SADOVEANU N. F. 47. Necunoscutul a coborit in birou. C. PETRESCU A. 292. ♦ Mobila pentru o astfel de camera. Industria lemnului shi mobilei expune in standurile ce le sint rezervate diferite tipuri de mobila eleganta lucrata din cel mai bun lemn. Sint expuse dea lungul pavilionului dormitoare sufragerii birouri camere pentru copii. SCINTEIA 1953 nr. 2739. 3. Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza functzionarii unui serviciu public (sau in trecut ai unei intreprinderi particulare); (in special) serviciul respectiv. In biroul registraturii generale a unei mari administratziuni impiegatul ishi pregateshte registrul. CARAGIALE O. II 211. ◊ Lucrari de birou = lucrari cu caracter administrativ. (in trecut) Birou de avocatura= asociatzie de mai multzi avocatzi avind un sediu comun. Un birou de avocatura deschis in asociatzie... na durat decit vreo trei luni. VLAHUTZA O. A. 221. Birou de mishcare v. mishcare. ◊ Expr. (A lucra) din birou = (a lucra) de la distantza fara deplasare pe teren shi fara observarea shi cunoashterea realitatzilor. Au intocmit planul de reparatzii din birou apreciind numarul mashinilor shi uneltelor agricole care au nevoie de reparatzii dupa datele de anul trecut. SCINTEIA 1954 nr. 2886. Varianta: (pe cale de disparitzie) biuróu (SADOVEANU M. 122 SAHIA U.R.S.S. 37) s. n.

BIRÓU² birouri s. n. 1. Organul executiv shi conducatorul intregii munci curente a unei organizatzii de partid sau de mase. Succesele obtzinute in campania de treierish shi secerish de catre tzarani... se datoresc in mare parte muncii politice de masa desfashurate de catre biroul organizatziei de baza. SCINTEIA 1953 nr. 2725. Birou politic = organ al comitetului central al unui partid comunist sau muncitoresc avind k sarcina conducerea muncii politice shi organizatorice a acestuia intre adunarile plenare ale comitetului central. Secretariatul Comitetului Central se va ocupa de munca curenta operativa de partid activitatea sa fiind indrumata de Biroul Politic al Comitetului Central. SCINTEIA 1954 nr. 2951. Birou Informativ = organ politic de informare reciproca shi de schimb de experientza intre partidele comuniste shi muncitoreshti din lumea intreaga. Documentul consfatuirii Biroului Informativ al partidelor comuniste shi muncitoreshti reprezinta o puternica arma de lupta a oamenilor muncii din intreaga lume impotriva atzitzatorilor la razboi impotriva dushmanilor democratziei shi progresului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 421. Biroul Informativ cheama prin documentele sale partidele comuniste shi muncitoreshti sa munceasca pentru intarirea organizatorica shi largirea mishcarii partizanilor pacii. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 190. 2. Grup de persoane alese de o adunare constituita k sa organizeze lucrarile acesteia shi sa urmareasca buna lor desfashurare. Biroul congresului.

BIRÓU birouri s. n. I. 1. Masa de scris cu sertare shi compartimente pentru tzinut hartii acte etc. 2. Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza functzionarii; (in special) serviciul respectiv. ◊ Lucrari de birou = lucrari cu caracter administrativ. ◊ Expr. (A lucra) din birou = (a lucra) de la distantza fara observarea shi cunoashterea realitatzilor. ♦ Camera in care are cineva birou (1) shi in care lucreaza sau profeseaza; p. ext. masa de lucru a cuiva. II. 1. Organul executiv shi conducatorul intregii munci curente a unei organizatzii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizatzii de mase. ◊ Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc avand k sarcina conducerea muncii politice shi organizatorice a acestuia intre adunarile plenare ale Comitetului Central. Birou de partid = organ compus dintrun numar restrans de persoane alese dintre membrii unui comitet de partid shi insarcinat cu rezolvarea problemelor curente shi cu aplicarea hotararilor comitetului. 2. Grup de persoane alese de o adunare constituita k sa organizeze lucrarile acesteia shi sa urmareasca buna lor desfashurare. Fr. bureau.

BIRÓU s.n. I. 1. Masa mare de scris cu sertare (in care se tzin hartii documente etc.). 2. Camera sala incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris la care lucreaza persoanele respective; mobilier pentru o astfel de camera. ♦ Institutzie serviciu public unde lucreaza functzionari specialishti etc.; (p. ext.) functzionarii unei astfel de institutzii. II. 1. Organul executiv shi conducator al muncii unei organizatzii politice de masa obshteshti shtiintzifice internatzionale al unui organ administrativ. 2. Grup de membri ai unei adunari insarcinat sa conduca adunarea respectiva. ♦ Reunirea preshedintelui a vicepreshedintzilor shi a secretarilor unei adunari legiuitoare. [Var. biurou s.n. / < fr. bureau cf. rus. biuro].

BIRÓU s. n. 1. masa de scris cu sertare. 2. incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris la care lucreaza persoanele respective. ◊ serviciu public unde lucreaza functzionari specialishti etc. 3. organ executiv shi conducator al activitatzii curente a unei organizatzii politice de masa obshteshti shtiintzifice internatzionale al unui organ administrativ. 4. grup de membri ai unei adunari insarcinat sa conduca adunarea respectiva. ◊ reunire a preshedintelui a vicepreshedintzilor shi a secretarilor unei adunari legiuitoare. (< fr. bureau /3 4/ rus. biuro)

BIRÓU ~ri n. 1) Masa de scris (cu sertare). 2) Camera intro institutzie unde este instalata masa de scris shi mobilierul necesar shi unde lucreaza functzionarul acestei institutzii; cabinet. ~l directorului. 3) Sectzie administrativcancelareasca a unei institutzii. 4) Institutzie cu caracter gospodaresc shi financiar care presteaza anumite servicii populatziei. 5) Organ electiv de conducere al unor organizatzii politice de masa obshteshti. [Sil. birou] /<fr. bureau rus. biuro

*biróŭ V. bĭuroŭ.

biuróu sn vz birou

BIURÓU s. n. v. birou.

BIURÓU s.n. v. birou.

cámerabiróu s. f. Tip de mobila care da unei incaperi aspectul shi folosintza exclusiva de birou camera de lucru (studiu) ◊ „Activitatea de proiectare a mobilelor a fost indreptata spre acele tipuri de mult solicitate cum ar fi biblioteci combinate camerebirou complete dulapuri combinate.” Sc. 27 I 62 p. 2. ◊ „O camerabirou stil cubist compusa din birou masiv cu ushi laterale biblioteca cu patru ushi cele exterioare in blat masiv cele interioare cu cristaluri piesa solida de mare calitate; un scaunfotoliu cu tapiseria in ton roshu armonizand ansamblul [...]” Sapt. 30 III 73 p. 8 (din camera + birou; Fl. Dimitrescu in LL 10/65 p. 232)

biurou n. 1. masa de scris; 2. localul unde lucreaza mai multzi functzionari; 3. personalul unui biurou sau al unei adunari adica prezidentul viceprezidentul shi secretarii; 4. (la Camera ori la Senat) comisiunile insarcinate cu examinarea unor chestiuni; 5. biurou de plasare agentzie ce se ocupa cu plasarea de amploiatzi servitori etc.

*bĭuróŭ n. pl. urĭ (fr. bureau masa de scris dim. d. bure stofa groasa de linaçare se intinde pe bĭurouri). Masa de scris. Camera in care lucreaza functzionariĭ: bĭurou unuĭ ministru. Sectziune administrativa a unuĭ minister shi functzionariĭ eĭ. Locu unde se reunesc comisiunile uneĭ adunarĭ. Stabiliment public: bĭuroŭ de poshta. Prezidentu viceprezidentu shi secretariĭ uneĭ adunarĭ. Cabinet de contabili de functzionarĭ superiorĭ aĭ uneĭ administratziunĭ particulare. Bĭurourile camereĭ senatuluĭ acelea care studiaza diferite chestiunĭ la ordinea zileĭ. Bĭuroŭ de plasare bĭuroŭ care se ocupa de servitorĭ guvernante sh.a. SHi biroŭ (pop.).

biróu s. n. art. biróul; pl. biróuri

biróu s. n. art. biróul; pl. biróuri

birou

birou ouri.

Biroul Organizatoric al C. C. al P.M.R.

Biroul Politic al C. C. al P.M.R.

BIRÓU s. 1. (inv.) cancelarie comptoar. (Merge zilnic la ~.) 2. (inv.) scriitor scriptoriu. (Un ~ cu doua sertare.)

BIROU s. 1. (inv.) cancelarie comptoar. (Merge zilnic la ~.) 2. (inv.) scriitor scriptoriu. (Un ~ cu doua sertare.)

biróu (biróuri) s. n. 1. Masa de lucru. 2. Cabinet (de lucru). Var. biurou. Fr. bureau. Tot din fr. provin shi comp. bi(u)rocrat s. m.; bi(u)rocratic adj.