Definitzia cu ID-ul 899180:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BIRÓU1 birouri s. n. 1. Masa de scris cu sertare shi compartimente pentru tzinut hirtii acte etc. Cauta mult deschizind ushile shi sertarele biroului. DUMITRIU F. 93. Lectziile mi le faceam in camera tatei la o masutza ashezata linga biroul sau de inginer. SADOVEANU N. F. 24. Deliu se asheza comod la birou scoase o cutie de lemn incrustata cu arabescuri de sidef. BART E. 244. Ea i facuse ordine pe birou calimara de cristal era spalata frumos. VLAHUTZA O. A. III 180. 2. Camera in care are cineva masa de lucru shi in care lucreaza. Imi parea rau cal las [pe tata] neguros shi obosit in biroul sau. SADOVEANU N. F. 47. Necunoscutul a coborit in birou. C. PETRESCU A. 292. ♦ Mobila pentru o astfel de camera. Industria lemnului shi mobilei expune in standurile ce le sint rezervate diferite tipuri de mobila eleganta lucrata din cel mai bun lemn. Sint expuse dea lungul pavilionului dormitoare sufragerii birouri camere pentru copii. SCINTEIA 1953 nr. 2739. 3. Local parte dintrun local sau incapere in care lucreaza functzionarii unui serviciu public (sau in trecut ai unei intreprinderi particulare); (in special) serviciul respectiv. In biroul registraturii generale a unei mari administratziuni impiegatul ishi pregateshte registrul. CARAGIALE O. II 211. ◊ Lucrari de birou = lucrari cu caracter administrativ. (in trecut) Birou de avocatura= asociatzie de mai multzi avocatzi avind un sediu comun. Un birou de avocatura deschis in asociatzie... na durat decit vreo trei luni. VLAHUTZA O. A. 221. Birou de mishcare v. mishcare. ◊ Expr. (A lucra) din birou = (a lucra) de la distantza fara deplasare pe teren shi fara observarea shi cunoashterea realitatzilor. Au intocmit planul de reparatzii din birou apreciind numarul mashinilor shi uneltelor agricole care au nevoie de reparatzii dupa datele de anul trecut. SCINTEIA 1954 nr. 2886. Varianta: (pe cale de disparitzie) biuróu (SADOVEANU M. 122 SAHIA U.R.S.S. 37) s. n.