BRAD brazi s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor care creshte in zona muntoasa inalt pana la 50 m cu tulpina dreapta cu frunzele in forma de ace de culoare verdeinchis persistente cu florile shi semintzele in conuri (Abies alba); p. gener. nume dat coniferelor. ◊ Apa de brad = a) amestec de apa shi ulei extras din frunze de pin folosit pentru parfumarea incaperilor sau a apei de baie; b) bautura alcoolica aromata cu esentza din semintze de ienupar. ◊ Compuse: bradulciumei = varietate de ienupar cu fructe mici (Juniperus intermedia); bradnegru sau bradroshu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat shi impodobit cu globuri jucarii bomboane etc. cu prilejul Craciunului sau al Anului Nou; pom de Craciun. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul shi portzile mirilor la nunta. 2. (Art.) Numele unei hore care se joaca in ajunul nuntzii la casa miresei; melodie dupa care se executa aceasta hora. Cf. alb. *bradh bredh.

brad sm [At: NEGRUZZI S. I. 308 / V: bread / Pl: ~azi / E: alb bradh bredh] 1 Denumire generica pentru arborii din familia coniferelor caracterizatzi prin forma ascutzita shi subtzire a frunzelor care nu se veshtejesc shi prin fructele sub forma de conuri intalnitzi mai ales in zonele montane (Hipuris vulgaris) Cf jnepen molid pin silba smirdar tisa. 2 Lemn obtzinut prin taierea coniferelor. 3 Exemplar din familia coniferelor taiat shi impodobit pentru sarbatorile de iarna Si: pom de Craciun. 4 (Pop; is) Casa de ~ Sicriu. 5 (Is) ~ alb Conifere cu coaja alburie cu frunze mari late de culoare verdeinchis lucioase pe fatza anterioara shi cu doua dungi albalbastrui pe fatza posterioara Si: (Trs) bradnemesh silha (Abies alba Abies pectinata). 6 (Ic) ~ roshu sau ~ negru Molid. 7 (Reg; ic) ~ulciumei Jnepen cu fructe mici (Juniperus communis) Cf smirdar. 8 Varf sau crengi de conifere (sau de altzi copaci) cu care se impodobeshte carul sau poarta casei miresei in ajunul cununiei. 9 (Pex) Ajun al nuntzii shi petrecere ce se face cu aceasta ocazie la mireasa acasa. 10 (Is) Turta ~ Turta de paine care o aduce fiecare fata in ziua de brad la mireasa acasa. 11 (Art; shis hora ~ului) Hora care se joaca acasa la mireasa in ajunul cununiei. 12 (las) Melodie dupa care se executa hora bradului (11). 13 Varf sau crengi de brad (sau de alt copac) care se poarta inaintea mirilor cand se duc la biserica sa se cunune. 14 Varf sau crengi de brad (sau de alt copac) care se poara inaintea decedatzilor necasatoritzi (sau se ashaza inaintea casei mortului). 15 (Bot; pan; reg) Coadacalului (Equisetum arvense). 16 Cusatura in forma de brazi. 17 Tip de tzesatura. 18 Arbore din familia pinaceelor care creshte in zona muntoasa inalt de pana la 50 m cu tulpina dreapta cu frunzele in forma de ace de culoare verde inchis persistente cu florile shi semintzele in conuri (Abies alba). 19 (Pgn) Conifer. 20 (Is) Apa de ~ Amestec de apa shi ulei extras din frunze de pin folosit pentru parfumarea incaperilor sau a apei de baie. 21 (Ias) Bautura alcoolica aromata cu esentza din semintze de ienupar.

BRAD brazi s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor care creshte in zona muntoasa inalt pana la 50 m cu tulpina dreapta cu frunzele in forma de ace de culoare verdeinchis persistente cu florile shi semintzele in conuri (Abies alba); p. gener. nume dat coniferelor. ◊ Compuse: bradulciumei = varietate de ienupar cu fructe mici (Juniperus intermedia); bradnegru sau bradroshu = molid. ◊ (In sintagma) Apa de brad = a) amestec de apa shi ulei extras din frunze de pin folosit pentru parfumarea incaperilor sau a apei de baie; b) bautura alcoolica aromata cu esentza din semintze de ienupar. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat shi impodobit cu globuri jucarii bomboane etc. cu prilejul Craciunului sau al Anului Nou; pom de Craciun. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul shi portzile mirilor la nuntzi. 2. (Art.) Numele unei hore care se joaca in ajunul nuntzii la casa miresei; melodie dupa care se executa aceasta hora. Cf. alb. *bradh bredh.

BRAD brazi s. m. 1. Arbore din familia coniferelor inalt cu frunze de culoare verdeinchisa persistente in forma de ace shi avind pe partea inferioara doua dungi alburii; creshte in zona muntoasa (Abies alba sau Abies pectinata); p. ext. nume generic dat arborilor din familia coniferelor. V. pin molid ienupar. Mari bogatani Fiare flamindensetate De aur de argintzi de bucate De paduri de brad. BENIUC V. 153. La noi sint codri verzi de brad SHi cimpuri de matasa. GOGA P. 12. Din virful Carpatzilor Din desimea brazilor Rapezitam ochii mei. ALECSANDRI P. II 9. ◊ (Metaforic) Ea inca avea la ce se uita la el; caci era un brad de rominash. ISPIRESCU L. 125. ◊ Apa de brad = amestec lichid de apa shi ulei extras din frunze de pin folosit pentru primenirea aerului in camere sali de spectacole etc. ◊ Compuse: bradulciumei = un fel de jneapan cu fructe mici; bradnegru sau bradroshu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. Cu perdelele lasate SHed la masa mea de brad. EMINESCU O. I 105. 2. Virf sau crengi de brad cu care se impodobeshte carul sau portzile mirilor in timpul nuntzii. 3. (Articulat; in forma hora bradului) Numele unei hore care se joaca in ajunul cununiei la casa miresei.

BRAD brazi s. m. 1. Arbore din familia coniferelor care creshte in zona muntoasa inalt cu frunze in forma de ace de culoare verde inchis persistente (Abies alba shi pectinata); p. ext. nume generic dat coniferelor. ◊ Apa de brad = a) amestec de apa shi ulei extras din frunze de pin folosit pentru primenirea aerului in camere sau sali; b) bautura alcoolica aromata cu esentza din semintze de jneapan. ◊ Compuse: bradulciumei = varietate de jneapan cu fructe mici (Juniperus intermedia); bradnegru sau bradroshu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat shi impodobit cu globuri jucarii etc. cu prilejul craciunului sau al anului nou. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul shi portzile mirilor in timpul nuntzii. 2. (Art.) Numele unei hore care se joaca in ajunul nuntzii la casa miresei. Comp. alb. breth.

BRAD ~zi m. 1) Arbore conifer inalt cu tulpina dreapta cu frunze persistente aciculare cu semintze in forma de con shi cu lemn moale elastic folosit in scopuri ornamentale shi industriale. * ~argintiu varietate de brad cu frunze moi de culoare verdealbicioasa. ~roshu (sau ~negru) varietate de brad cu frunzele in patru muchii; molid. 2) Lemnul acestui arbore. 3) Nume dat oricarui arbore cu frunze aciculare persistente shi cu fruct in forma de con. 4) Arbore de acest fel de obicei mic taiat shi impodobit cu prilejul Craciunului sau al Anului Nou. /Cuv. autoht.

brad m. 1. arbore rashinos totdeauna verde foarte intrebuintzat in tamplarie shi dulgherie; dintr’insul se scot materii rashinoase (k terebentina smoala etc.) iar mugurii sai se aplica in medicina k antiscorbutic (Abies pectinata); 2. lemnul bradului: masa de brad; 3. fig. tzeapan shi aratos: un brad de flacau; 4. ramura de brad la mirese in ajunul cununiei shi hora jucata cu acea ocaziune: ziua de brad. [Albanez BREDHI].

brad m. pl. ĭ (lat. bratus un copac perpertuŭ verde care k shi vgr. bráhty un fel de ĭenupar shi alb. breth art. bredhi vine d. ebr. beroš sirian berot ar. brot chiparis inrudit cu vsl. berza mesteacan. Ar putea veni shi din alb. bredhi rom. pl. brazĭ apoĭ sing. brad. V. breaz). Un mare shi impunator copac conifer rashinos perpetuŭ verde careshĭ inaltza trunchĭu vertical pina la 50 de metrĭ shi creshte maĭ ales la munte (abíes alba sav abies pectinata). Lemnu luĭ: o masa de brad. Fig. Un brad de flacaŭ un flacaŭ inalt drept shi robust. V. molid pin cetina sihla cucuruz rashina terebint.

brad s. m. pl. brazi

brad s. m. pl. brazi

BRAD s. (BOT.) 1. (Abies alba) (prin Transilv.) porob. 2. (Picea excelsa) molid (reg.) molete molidar. 3. brad roshu (Picea abies) = molid (reg.) tarsh (Transilv.) sihla.

BRAD s. v. coshciug pin sicriu.

BRAD s. (BOT.) 1. (Abies alba) (prin Transilv.) porob. 2. (Picea excelsa) molid (reg.) molete molidar.

brad s. v. COSHCIUG. PIN. SICRIU.

brad (zi) s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor Abies pectinata. 2. Planta Hippuris vulgaris. Mr. megl. brad. Origine necunoscuta. Este vorba probabil de un cuvint provenit din substratul posibil alpin avind in vedere zona caracteristica a acestui arbore. Cf. numele dat bradului de galii din valea Padului in Italia padus desigur apartzinind aceleashi familii (Pliniu III20) shi care sa pastrat in Rouergue pade. Este considerat in general drept autohton (Miklosich Slaw. Elem. 8; Hasdeu Col. Tr. 1873 p. 110; Philippide II 701; Pascu Arch. Rom. IX 301) sau provenind din alb. breth (Meyer 45; Cihac II 714; DAR) shi in albaneza este considerat de obicei reprezentant al unei radacini indoeuropene *brasdh (Jolk IF XXX 208; Capidan Raporturile 521). Pornind de la ipoteza alb. Graur Rom. LIII 383 ajunge la concluzia k brad este refacut dupa pl. brazi shi k forma autentica trebuie sa fi fost *braz ceea ce nu pare a ne apropia mai mult de etimon. Dupa Lahovary 315 este cuvintul anterior limbilor indoeuropenilor. Der. bradanca s. f. (fata sau femeie ruda a miresei); bradar s. m. (flacau care duce bradul de nunta sau care joaca jocul acestuia); bradet s. n. (padure de brazi); bradish s. n. (padure de brazi); bradishoara s. f. (specie de ierunca Tetrao bonasia); bradishor s. m. (brad mic; planta Iuniperus communis; plante care prin aspectul lor amintesc de cel al bradului Lycopodium Selago Lycopodium annotinum Equisetum arvense Equisetum maximum); bradoaie s. f. (albie copaie); braduletz s. m. (brad mic; gogoasha care se serveshte de ziua Sfintului Toader cind tinerii se leaga prin fratzie de cruce cf. fratzie).

brad brazi s.m. (bot.) Arbore conifer rashinos (Abies alba). Frecvent in zona montana din Maramuresh. ♦ (med. pop.) Se utilizeaza frunzele shi mugurii de brad in afectziunile aparatului respirator. Scoartza se foloseshte la tabacitul pieilor. „E considerat copactotem al protoromanilor” (Evseev 2001: 23). Romanii au dezvoltat un adevarat cult al bradului fiind folosit in toate momentele importante ale vietzii (nashterea nunta moartea). Exista credintza k „in varful bradului e scrisa soarta copilului”. ♦ (top.) Bradul afluent al paraului Suciu ce se varsa in raul Lapush; Paraul Brazilor afluent de obarshie al raului Mara; Bradul varf (1.091 m) situat in Muntzii Ignishului intre pasul Huta shi Sapantza; Poiana Brazilor mlashtina situata pe Platoul Vulcanic Maramureshean la SV de vf. Brazilor la confluentza a doua paraie ce formeaza Valea Brazilor. Zona ocrotita. Este considerata unica in tzara prin existentza jnepenilor (Pinus mugo) care vegeteaza la cea mai joasa altitudine din Carpatzii Romaniei (Ardelean Beresh 2000: 34; Monumente 1976: 59); Brodava deal vale shi catun in Barsana pe valea Izei („alipirea suf. ava specific slav la o tema romaneasca reprezinta un fenomen care poate tzine de bilingvism” Vishovan 2008). ♦ (onom.) Brad Bradea Bradean Bradean Bradeanu Bradia Bradin Bradu Bradutz nume de familie (139 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Cuvant autohton (Hasdeu Philippide Pascu Russu Brancush Rosetti Vraciu Miklosich Cihac) derivat la fel k in albaneza (breth art. bredhi „brad”) dintrun rad. i.e. *bhredh „varf ghimpe coltz” > *brado > rom. brad (v. Russu 1970); din alb. breth (Cihac DA DEX SHaineanu MDA); sg. refacut din *braz considerat forma de pl. (Fratzila 2012).

bradul v. ardeleana (1); cantecul bradului.

cantecul bradului (in folclorul romanesc) cantec ceremonial funebru executat in grup de femei „numite” (care nu sunt rude ale mortului) in momente fixe shi dupa legi traditzionale. K shi celelalte cantece ceremoniale (zorile* cocoshdaiul cantecul mare de petrecut cantec „la priveghi”*) „poate cele mai arhaice din lit. noastra pop.” (Brailoiu) c. se bazeaza pe elementele de expresie (poetice shi muzicale) reduse dar de o „neasemuita frumusetze” (Brailoiu); c. are astazi o arie de circulatzie redusa la V tzarii shi face parte din cel mai vechi strat cultural. Textele epice de o mare frumusetze (plecarea tinerilor pentru a taia bradul: in „revarsat de zori / Pe la cantatori”; intoarcerea in sat „cu roua pe fatza / Cu ceatza pe bratza”; metafora „dalbul de pribeag” etc.) descrierea naturii a momentelor ceremoniale dialogul (care potentzeaza tensiunea dramatica) monologul impresionant de un puternic tragism in simplitatea lui repetarea versurilor cheie ce mentzine sentimentul dramatic („Eu daca shtiam / Nu mai rasaream; / Eu deashi fi shtiut / Nashi mai fi crescut”). Melodiile totdeauna strofice sunt unitare in in elementele lor esentziale; in general silabice adesea melismatice (melismele* avand un loc fix in discursul muzical) preptentatonice sau pentatonice* reduse k forma la 34 randuri inrudite de ritm liber parlando rubaro [v. sistem (II 6)] caracter sobru dramatic. Obiceiul de a pune un arbore la capataiului mortului (la romani bradul este simbolul tineretzii) este cunoscut de multe popoare insa cantecul se pastreaza numai la romani avand intonatzii stravechi de o intensitate expresiva shi o maretzie deosebite. Sin.: buhash; steag; sulitza.

hora bradului joc* popular romanesc ritual care face parte din ceremonialul nuptzial in Muntenia. Se joaca sambata seara sau duminica dimineatza cand se impodobeshte bradul de nunta. Iau parte in general tineretul shi familiile mirilor. Coregrafic este o hora (1) obishnuita din repertoriul local care capata functzia ceremoniala in momentul respectiv.

IONESCU DE LA BRAD Ion (18181891 n. Roman) agronom economist shi statistician roman. M. de onoare al Acad. (1884). Intemeietorul shtiintzei agricole moderne in Romania. Contributzii insemnate la organizarea primelor experientze agricole a fermelor model. Vicepreshedintele Comisiei proprietatzii din TZara Romaneasca in timpul Revolutziei de la 1848. Rol important in infaptuirea reformei agrare din 1864. Monografii privind agricultura („Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja” „Agricultura romana din judetzul Dorohoi” „Agricultura romana din judetzul Mehedintzi” „Agricultura romana din judetzul Putna” „Manual de agricultura”). A considerat k factorii principali care determina transformarea raselor de animale sunt: clima regimul alimentar shi selectzia. Organizatorul primului serviciu de statistica din Moldova. Membru al unor societatzi shtiintzifice din strainatate.

LUNCA BRADULUI com. in jud. Muresh situata in depresiunea cu acelashi nume la poalele de N ale Mtzilor Gurghiu shi cele de S ale Mtzilor Caliman pe cursul superior al Mureshului in defileul ToplitzaDeda; 2.472 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul L.B.). Expl. forestiere shi de andezit. Prelucr. primara a lemnului.

SLOBOZIA BRADULUI com. in jud. Vrancea situata in SE Subcarpatzilor Vrancei in zona de contact cu C. Ramnicului; 5.419 loc. (2005). Centru pomicol shi viticol. In arealul satului Coroteni au fost descoperite vestigii neolitice (fragmente de vase ceramice) apartzinand Culturii Boian. In satul S.B. se afla manastirea Rogoz (de maici) reinfiintzata dupa 1989 cu biserica Nashterea Sf. Ioan Botezatorul ctitorie de la inceputul sec. 19 a lui Constantin shi Gheorghe Robescu precum shi biserica Sf. Nicolae ctitorie din 1808 a vistiernicului Iordache Niculescu. Biserica Sf. Ioan (1830) in satul Coroteni.

ABIES Mill. ABIES fam. Pinaceae. Gen originar din regiunile reci shi temperate muntoase ale emisferei nordice cca 45 specii; arbori de talie mare cu tulpina dreapta scoartza neteda coroana piramidala shi pungi de rashina in scoartza. Frunze dispuse pectinat pe ambele partzi ale lujerilor alterne uninerve aciculare cu baza latzita k un disc pe partea inferioara cu 2 dungi albicioase longitudinale de stomate lasind o cicatrice neteda proeminenta dupa cadere. Florile unisexuatmonoice cele mascule axilare cele femele singulare terminalovate dau nashtere la conuri erecte cilindrice sau ovoidale. Solzii conurilor se desfac de ax la maturitate shi cad impreuna cu semintzele aripate mari triunghiulare (PI. 1 fig. 1 2)

Abies amabilis Forbes. Specie cu ramuri incepind de jos pe toata tulpina inalta de cca 5560 m. Scoartza mai intii subtzire grideschis mai tirziu spre maturitate devine foarte groasa griroshiatica. Frunze verziinchis lungi de 235 cm shi late de 23 mm. Mugurii tineri pubescentzi. Conurile (diametrul 67 cm lungi de 1012 cm) dupa maturitate devin galbenemaronii; tinere sint purpurinchis.

Abies cephalonica Loud. « Brad grecesc » (syn. A. reginaeamaliae Heldr.). Specie exotica care datorita numarului mare de ramuri ce pornesc de jos a coronamentului dens piramidal (pina la 30 m inaltzime) poate fi plantat cu succes in parcuri shi gradini k arbore solitar. Lujeri lucioshi glabri maroinchisroshietici. Muguri rashinoshi. Acele lipsite de flexibilitate (lungi pina la 30 mm late de 152 mm) ascutzite de forma secerii pe partea inferioara cu doua dungi albicioase pe cea superioara lucioase sint ashezate in perie pe ramurile fara conuri shi rasucite pe cele cu conuri. Conuri cu diametrul pina la 6 cm lungi de cca 18 cm verzibrunii. Semintze aripate muchiate de culoare maroinchisroshiatica.

Abies concolor Hoopes « Brad argintiu » (syn. Abies concolor Lindl. et Gard.). Arbore cu ramuri (cenushiiargintiiverzui) intinse sau ushor atirninde dispuse in verticil formind o coroana conica. inalt de 50 m. Muguri rashinoshi. Suporta bine fumul shi praful este rezistent la frig. Are o creshtere viguroasa este putzin pretentzios fatza de sol. Scoartza grideschis cu pungi de rashina. Frunzeleace moi turtite (lungi pina la 8 cm) ashezate compact shl neregulat in forma de pieptene pieloase argintii pe ambele partzi cu dungi albicioase. Conuri erecte (diametrul cca 4 cm shi lungi de cca 10 cm) inainte de maturitate verzi uneori purpurii. Carpelele sint mai lungi decit bracteele.

Abies grandis Lindl. Specie rezistenta cu creshterea mai rapida (ajunge pina la 90 m inaltzime). Coroana oblongpiramidala scoartza neteda maronie. Mugurii acoperitzi cu rashina ovalialungitzi. Conuri cilindrice. Frunze (lungi de 2550 mm shi late de 152 mm) plane liniare dispuse pe 2 rinduri laterale de culoare verdeinchisstralucitor.

Abies nordmanniana Spach « Bradul de Caucaz ». Specie care atinge inaltzimi de cca 60 m scoartza griinchis lemnul alb ushor elastic lujeri maroinchiscenushii lucioshi. Mugurii fara rashina. Acele ashezate pe 2 rinduri (lungi de 2535 mm) indreptate spre virful lujerului pe partea inferioara cu 2 dungi albe de stomate cea superioara de un verdeintunecatlucios. Conuri (cca 18 cm lungime) cilindrice. Carpelele mai scurte decit bracteele.

Abies pinsapo Boiss. « Brad de Spania ». Arbore inalt pina la 25 m cu coroana latpiramidala ramurile dispuse verticilat mugurii acoperitzi cu rashina. Frunze lipsite de flexibilitate cu 4 muchii lungi pina la 15 cm verziinchis cu dungi albe. Conuri lungi pina la 15 cm erecte cu diametrul pina la 5 cm maroinchis paroase.

Abies procera Rehd. (syn. A. nobilis Lindl.). Arbore inalt pina la 60 m. Datorita frunzelor frumoase albastruialbeargintii este foarte decorativ. Ramuri intinse numeroase scoartza groasa. Frunze (lungi de 1540 mm) cu dungulitze pe ambele partzi. Muguri fara rashina sau cu foarte putzina la mijloc. Conuri lungi pina la 25 cm shi cca 75 cm diametru.

Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa Link) « Molid Brad roshu ». Specie la care florile apar in mai monoice cele mascule dispuse in intreaga coroana cele femele erecte apar spre virful coroanei toate de obicei roshii. Conurile 34 cm grosime pina la 15 cm lungime cilindrice marogalbui sesile pendente solzi subtziri rombici emarginatzi bractee mici ascunse. Semintze maroinchis prevazute cu aripioara. Arbore pina la 50 m inaltzime permanent verde coroana piramidalconica tulpina dreapta cilindrica scoartza in tineretze marodeschis neteda la maturitate gri sau griroshiatica shi se desprinde in solzi subtziri in forma de poligon. Ramuri orizontale sau putzin inclinate spre in jos dispuse in verticil. Lujerii maroroshietici glabrii sau cu citziva peri scurtzi muguri ovatzi. Frunze verzi lucioase sub forma de ace comprimate rigide solitare in 4 muchii ashezate spiralat pe lujeri pe pernitzele proeminente. Se foloseshte k arbore ornamental in parcuri shi gradini izolat in grupe shi masive in aliniament sau pentru ziduri verzi garduri vii shi pom pentru sarbatorile de iarna. Ramurile (cetina) rezultate in urma taierilor in scopuri industriale se folosesc in arta buchetiera k verdeatza.

verde k bradul expr. sanatos viguros robust.