BOT boturi s. n. 1. Partea anterioara a capului unor mamifere cuprinzand gura (shi nasul). ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea inca un pahar in picioare la plecare; a bea ceva la repezeala. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere a fi pus (sau a pune) la punct. A se shterge (sau a se linge) pe bot (de sau reg. despre ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva). A se intalni (cu cineva) bot in bot = a se intalni (cu cineva) pe neashteptate fatza in fatza. (Fam.) Ashi baga botul (peste tot sau unde nui fierbe oala) = a se amesteca in toate shi unde trebuie shi unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot in bot cu cineva = a trai in mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva al pune la respect. A face bot = a se supara a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascutzita sau lunguiatza a unui obiect; varf. Botul cizmei. 3. Partea din fatza a unui vehicul cu tractziune mecanica. Botul automobilului. Botul locomotivei. Et. nec.

bot¹ sn [At: ODOBESCU S. III 42/279 / Pl: ~uri / E: nct] 1 Parte anterioara alungita a capului animalelor in care sunt situate narile shi gura Cf flit rat tic^3[1]. 2 (Prc; dep) Gura. 3 (Ie) A bea la ~ul calului A bea ultimul pahar inainte de plecare in picioare (langa caii inhamatzi). 4 (Fam; ie) A da cuiva peste ~ A pune la punct pe cineva. 5 (Fam; ie) A se shterge (sau linge) pe ~ A fi silit sa renuntze la ceva. 6 (Fam; ie) A pune pe cineva cu ~ul pe labe A pune la punct pe cineva (facandul de rushine). 7 (Fam; ie) A se intalni cu cineva ~ in ~ (sau la ~) A se intalni fatzan fatza shi pe neashteptate cu cineva. 8 (Ilav) ~ in ~ In relatzii de intimitate sarutanduse. 9 (Pfm; ie) A se pupa (sau linge) in ~ cu cineva A trai (sau a fi) in mare intimitate (sau prietenie) cu cineva. 10 (Pfm; ie) A da in ~ A cadea (de atata munca). 11 (Pfm; ie) A avea cash la ~ A fi tanar shi fara experientza. 12 (La pasari; imp) Cioc gros shi mare Si: clonbontz clontz plisc. 13 (Orn; ic) ~gros Cireshar (Coccothraustes vulgaris). 14 (Orn; ic) ~rosh Caldarash (Pyrrbula europea). 15 (Pan) Partea anterioara (shi alungita sau ascutzita) a unui obiect. 16 (Fam; ie) Ashi baga ~ul (peste tot sau unde nui fierbe oala) A se amesteca in toate. 17 (Ie) A face ~ A se supara. 18 (Fig) Partea ascutzita sau lunguiatza a unui obiect Si: varf. 19 Partea din fatza a unui vehicul cu tractziune mecanica. corectata

BOT boturi s. n. 1. Partea anterioara a capului unor mamifere cuprinzand gura (shi nasul). ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea inca un pahar in picioare la plecare; a bea ceva la repezeala. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere a fi pus (sau a pune) la punct. A se shterge (sau a se linge) pe bot (de sau reg. despre ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva). A se intalni (cu cineva) bot in bot = a se intalni (cu cineva) pe neashteptate fatza in fatza. (Fam.) Ashi baga botul (peste tot sau unde nui fierbe oala) = a se amesteca in toate shi unde trebuie shi unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot in bot cu cineva = a trai in mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva al pune la respect. A face bot = a se supara a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascutzita sau lunguiatza a unui obiect; varf; partea din fatza a unui vehicul cu tractziune mecanica. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei. Et. nec.

BOT boturi s. n. 1. Partea anterioara (mai mult sau mai putzin alungita) a capului unor mamifere cuprinzind gura shi nasul. Vulpea se departa in graba cu botul in pamint. DUMITRIU B. F. 14. Boutzii apucau iarba intindeau boturile dupa nuiele cu frunze grase. CAMILAR TEM. 263. A ridicat botul shi a ciulit urechile puiul Vidrei. SADOVEANU N. F. 24. ◊ (Metaforic) TreiNasuri sa incruntat facindushi bot buzele groase. SADOVEANU M. C. 35. ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea inca un pahar in picioare inainte de plecare. Sa le mai dea cite un pahar sa bea la botu calului. ISPIRESCU I. 105. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. Aha strigoii sint cu botul pe labe! PAS L. I 110. ♦ (In gluma sau in batjocura) Gura. Alaiul se mishca la pas pe ulitzele cotite shi in curind fu inconjurat de o droaie de copii... cu boturile nespalate. SADOVEANU Z. C. 133. Muia feleshtiocul in strachina cu dohot shimi tragea un pui de rabuiala k aceea pe la bot. CREANGA A. 46. ◊ Expr. (Familiar) A se shterge (sau a se linge) pe bot (de sau despre ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva) ashi lua nadejdea (de la ceva). SHtergetziva pe bot despre purcei! CREANGA A. 110. A se intilni (cu cineva) bot in (rar la) bot = a se intilni (cu cineva) fatza in fatza shi pe neashteptate. Intro dimineatza ma intilnesc bot la bot cu ursul ist de sub fereastra. ALECSANDRI T. 1309. A se pupa in bot (cu cineva) = a trai sau a se afla in mare prietenie shi intimitate cu cineva. [Procurorii] se pupa in bot cu tilharul de director. VLAHUTZA N. 196. A da (cuiva) peste bot = a dojeni aspru a raspunde cu asprime a pune la punct. A face bot sau a pune botul = a se supara a se bosumfla. ♦ Compus: (fig.) Botgros = om lipsit de bunacuviintza nesimtzitor mitocan. Multe nu prea shtiu despre botgrosul asta de Radashca. SADOVEANU P. M. 195. ♦ (Impropriu) Cioc (gros shi mare) plisc clontz. Mierlitza mierlitza. Pasare pestritza... La pene ushoara La bot rotunjoara. TEODORESCU P. P. 53. 2. Fig. Partea anterioara ascutzita sau lunguiatza a unui obiect; capat virf. li repede un bot de cizma in coaste. STANCU D. 157. Pulpana... a fost apucata de botul mashinii. CARAGIALE O. N 146. ◊ Bot de deal = proeminentza de teren pe povirnishul unui deal. Restul [din bucata de ostrov] urca pe un bot de deal. GALAN Z. R. 90. Pindeam pinditzi de negurile vii Gindind la fiecare bot de deal. CAMIL PETRESCU V. 23. ♦ Prora vaporului. Vaporul facu un ocol mare ishi indrepta botul incetincet spre cheiul din fatza. DUNAREANU CH. 199.

BOT boturi s. n. 1. Partea anterioara a capului unor mamifere cuprinzand gura shi nasul. ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea inca un pahar in picioare la plecare; a bea ceva la repezeala. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere a fi pus (sau a pune) la punct. A se shterge (sau a se linge) pe bot (de sau reg. despre ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva). A se intalni (cu cineva) bot in bot = a se intalni (cu cineva) pe neashteptate fatza in fatza. A se pupa bot in bot cu cineva = a trai in mare prietenie cu cineva. Ashi baga botul (peste tot sau unde nui fierbe oala) = a se amesteca in toate shi unde trebuie shi unde nu trebuie. A da (cuiva) peste bot = a dojeni aspru pe cineva al pune la respect. A face bot = a se supara a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascutzita sau lunguiatza a unui obiect; capat varf. Botul cizmei.

BOT ~uri n. 1) Partea anterioara a capului unor mamifere cuprinzand gura shi nasul. * A bea la ~ul calului a bea ultimul pahar in picioare inainte de plecare. 2) depr. Cavitate a capului omului in care se afla limba shi dintzii shi care serveshte k organ al alimentatziei shi al vorbirii; gura. * A pune (pe cineva) cu ~ul pe labe a pune (pe cineva) la punct; a obliga la tacere (pe cineva). A se shterge pe ~ de ceva a fi nevoit sa renuntze la ceva de mult ravnit. A se intalni (cu cineva) ~ in ~ a se intalni (cu cineva) pe neashteptate fatza in fatza. A se pupa in ~ cu cineva a fi in mare prietenie cu cineva. A face ~ a se bosumfla. 3) Partea din fatza (ascutzita) a unui obiect. ~ul automobilului. ~ul pantofului. /Orig. nec.

bot n. 1. partea capului la caine shi alte animale coprinzand gura shi nasul; 2. fam. gura la om; fam. a se shterge pe bot a nu capata un lucru ce doreshte; 3. ceea ce seamana unui bot: botul condeiului botul cismei botul luntrei. [Origina necunoscuta].

bot n. pl. urĭ (cp. cu fr. bout capat). Gura animalelor shi (fam.) a omuluĭ impreuna cu buzele: vulpea are botu acutzit shtiuca are botu lat mierla are botu galben. Fam. Sarutare: damĭ un bot k nu maĭ pot! Virf orizontal: botu corabiiĭ (prova) al gheteĭ. A da (a cadea a veni) in bot (de osteneala saŭ alunecind k o vita) a cadea in brinci (V. berbeleacu). A te shterge pe bot atzĭ pune pofta’n cuĭ atzĭ margini pofta. La botu caluluĭ in graba fara sa lashĭ calu de bot (de friŭ): a bea un pahar la la botu caluluĭ. Cu botu pe labe linishtit k cinele dupa ce laĭ batut. A avea puf (pufushor) pe bot (botishor) a fi vinovat a fi furat k vulpea din fabula dupa ce mincase gaina shiĭ ramasese pe bot nishte puf care trada ce facuse. V. tic 1.

bot s. n. pl. bóturi

bot s. n. pl. bóturi

BOT s. 1. gura (reg.) morda (Ban. shi Transilv.) flit. (Cainele apuca hrana cu ~ul.) 2. v. rat. 3. v. varf. 4. v. prora. 5. pisc (reg.) botnitza bour. (~ de la luntre.)

BOT s. v. cruce gura masea.

BOT s. 1. gura (reg.) morda (Ban. shi Transilv.) flit. (Ciinele apuca hrana cu ~.) 2. rit (reg.) flit morda surla teflu tic zotca zurna (prin Transilv.) ciort (prin Maram.) roata (Mold. shi Bucov.) sfirla. (~ al porcului.) 3. cap capat cioc virf. (~ al unui obiect ascutzit.) 4. (MAR.) prora (inv. shi reg.) pisc (inv.) prua. (~ al unei nave.) 5. pisc (reg.) botnitza bour. (~ de la luntre.)

bot s. v. CRUCE. GURA. MASEA.

bot (bóturi) s. n. 1. Umflatura cucui; obiect rotund in general sau extremitate rotunjita. 2. Bot (de animal). 3. Cocoasha. < Lat. botum atestat de Du Cange care il defineshte „lignum quodvis fractum vel usu detritum” pentru al carui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza „umflatura cocoasha” fr. bosse „cocoasha” sp. bozo bozal (Schuchardt ZRPh. IV 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil shi sa se plece de la o radacina expresiva (cf. Pushcariu Dacor. VII 475) caci aceeashi consonantza trezeshte aceeashi idee in sp. (Corominas III 393) shi in sl. (Berneker 77). In general bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai pastreaza in anumite expresii (botul dealului; botul cismei) iar sensul 3 in Trans. de Nord (ALR I 41). Interpretarea expresiva este aceea care trebuie sa fi dat nashtere var. botz s. n. (bot obiect rotund in general; cocolosh; galushca chiftea; tumoare umflatura bolfa; guvid Cottus gubio) shi bont adj. (fara virf tocit neascutzit). Aceasta identitate care ne pare evidenta nu a fost in general admisa. Cihac II 485 propune pentru botz mag. bocs „chiftea” sau bg. buca „cocolosh cocoasha”; shi (I 27) pentru bot un lat. *botum de la botulus care a fost acceptat de Philippide Principii 47; SHeineanu Semasiol. 103; shi Candrea Eléments 1; care Pushcariu 211 la considerat k „foarte putzin probabil” shi REW 1241 k „prea indepartat din punct de vedere semantic”. Tot Cihac II 484 vede in bont un der. de la mag. buta ipoteza reluata de DAR. Pentru bot DAR sugereaza doar o legatura de altfel imposibila cu fr. bout shi alta cu it. sp. boto care probabil trebuie sa se reduca la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas I 503); shi pentru botz admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu Lat. 256 propune lat. mutum din gr.; shi Lahovary 320 se refera la cunoscutul fond anterior fazei indoeuropene. Der. bontorog adj. (tocit); butac adj. (rotofei; tocit bont; stupid prost); botzos adj. (cu bulb); botzutz s. m. (varietate de ciuperci); botishor s. n. (dim. de la bot); botos adj. (ursuz bosumflat; obraznic); botzi vb. (a rotunji a da forma rotunda; a strivi a mototoli); imbotzi vb. (a incretzi a mototoli); botzitura s. f. (cocolosh); Botzolan s. m. (nume de bou); botnitza s. f. (aparatoare care se leaga la botul unor animale); botgros s. m. (pasare Cocothraustes vulgaris); botrosh s. m. (pasare cintatoare Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat) adj. (umflat; suparat bosumflat); al carui sens primar pare sa fi fost „plin la fatza bucalat” shi care der. de la bot (pentru fonetismul lui cf. shi bosumflat) ajunge sa se confunde cu buza shi prin intermediul der. destul de rari buzna imbuzna vb. (a se bosumfla) cu imbufna. Cf. shi butuc buza. [1053]

bot (bóturi) s. n. 1. Umflatura cucui; obiect rotund in general sau extremitate rotunjita. 2. Bot (de animal). 3. Cocoasha. Lat. botum atestat de Du Cange care il defineshte „lignum quodvis fractum vel usu detritum” pentru al carui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza „umflatura cocoasha” fr. bosse „cocoasha” sp. bozo bozal (Schuchardt ZRPh. IV 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil shi sa se plece de la o radacina expresiva (cf. Pushcariu Dacor. VII 475) caci aceeashi consonantza trezeshte aceeashi idee in sp. (Corominas III 393) shi in sl. (Berneker 77). In general bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai pastreaza in anumite expresii (botul dealului; botul cismei) iar sensul 3 in Trans. de Nord (ALR I 41). Interpretarea expresiva este cea care trebuie sa fi dat nashtere var. botz s. n. (bot obiect rotund in general; cocolosh; galushca; chiftea; tumoare umflatura bolfa; guvid Cottus gubio) shi bont adj. (fara virf tocit neascutzit). Aceasta identitate care ne pare evidenta nu a fost in general admisa. Cihac II 485 propune pentru botz mag. bocs „chiftea” sau bg. buca „cocolosh; cocoasha”; shi (I 27) pentru bot un lat. *botum de la botulus care a fost acceptat de Philippide Principii 47; SHeineanu Semasiol. 103; shi Candrea Éléments 1; care Pushcariu 211 la considerat k „foarte putzin probabil” shi REW 1241 k „prea indepartat din punct de vedere semantic”. Tot Cihac II 484 vede in „bont” un der. de la mag. buta ipoteza reluata de DAR. Pentru bot DAR sugereaza doar o legatura de altfel imposibila cu fr. bout shi alta cu it. sp. boto care probabil trebuie sa se reduca la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas I 503); shi pentru botz admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu Lat. 256 propune lat. mutum din gr.; shi Lahovary 320 se refera la cunoscutul fond anterior fazei indoeuropene. Der. bontorog adj. (tocit); butac adj. (rotofei; tocit bont; stupid prost); botzos adj. (cu bulb); botzutz s. m. (varietate de ciuperci); botishor s. m. (dim. de la bot); botos adj. (ursuz bosumflat; obraznic); botzi vb. (a rotunji a da o forma rotunda; a strivi a mototoli); imbotzi vb. (a incretzi a mototoli); botzitura s. f. (cocolosh); Botzolan s. m. (nume de bou); botnitza s. f. (aparatoare care se leaga la botul unor animale); imbotnitza vb. (a pune botnitza); botgros s. m. (pasare Cocothraustes vulgaris); botrosh s. m. (pasare cintatoare Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat) adj. (umflat; suparat bosumflat); al carui sens primar pare a fi fost „plin la fatza bucalat” shi care der. de la bot (pentru fonetismul lui cf. shi bosumflat) ajunge sa se confunde cu buza shi prin intermediul der. destul de rari buzna imbuzna vb. (a se bosumfla) cu imbufna. Cf. shi butuc buza.

BOT partea din fatza a fuzelajului unei aeronave.

a avea bot de mertzan expr. (adol. glum.) a avea dintzii cariatzi

a da peste bot expr. 1. a plesni (pe cineva) a pocni (pe cineva). 2. a ridiculiza (pe cineva) in public.

a face bot expr. a se bosumfla ashi tzuguia buzele de suparare.

a o lua peste bot expr. 1. a primi o bataie zdravana. 2. a fi ridiculizat in public.

a pica in bot expr. 1. a fi obosit / istovit / epuizat 2. (d. un proiect) a eshua

a pune (pe cineva) cu botul pe labe expr. a anihila (pe cineva); a pune la punct (pe cineva).

a pune botul expr. 1. (adol.) a se pacali a se fraieri. 2. (obs.) a practica sex oral. 3. (d. conducatorii auto) a taia calea unei mashini care se deplaseaza in aceeashi directzie; a efectua o depashire intrun ambuteiaj. 4. a fi de acord; a crede (o afirmatzie). 5. a se bosumfla.

a pune botul la savarina expr. (obs.) a practica cunilitzia.

a pupa in bot (pe cineva) expr. 1. a manifesta o atitudine exagerat de prietenoasa (fatza de cineva). 2. a cocoloshi (pe cineva); a rasfatza (pe cineva).

a se linge pe bot (de ceva) expr. a fi nevoit sa renuntze (la ceva).

a se pupa in bot (cu cineva) expr. a fi in relatzii exagerat de familiare (cu cineva).

a se shterge pe bot (de ceva) expr. a fi nevoit sa renuntze la ceva.

ai umfla (cuiva) botul expr. a lovi peste fatza (pe cineva).

ashi baga botul expr. a se amesteca in treburi care nul privesc; a interveni inoportun intro discutzie.

ashi tzine botul / gura expr. a tacea a nu marturisi a pastra un secret.

bot imblanit expr. barbat care poarta mustatza.

cotu’ shi pishcotu’ labele shi botu’ expr. (glum.) nimic; deloc.

la botul calului expr. (d. mancare bautura) consumata in graba / in picioare.