Definitzia cu ID-ul 422258:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bot (bóturi) s. n. 1. Umflatura cucui; obiect rotund in general sau extremitate rotunjita. 2. Bot (de animal). 3. Cocoasha. Lat. botum atestat de Du Cange care il defineshte „lignum quodvis fractum vel usu detritum” pentru al carui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza „umflatura cocoasha” fr. bosse „cocoasha” sp. bozo bozal (Schuchardt ZRPh. IV 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil shi sa se plece de la o radacina expresiva (cf. Pushcariu Dacor. VII 475) caci aceeashi consonantza trezeshte aceeashi idee in sp. (Corominas III 393) shi in sl. (Berneker 77). In general bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai pastreaza in anumite expresii (botul dealului; botul cismei) iar sensul 3 in Trans. de Nord (ALR I 41). Interpretarea expresiva este cea care trebuie sa fi dat nashtere var. botz s. n. (bot obiect rotund in general; cocolosh; galushca; chiftea; tumoare umflatura bolfa; guvid Cottus gubio) shi bont adj. (fara virf tocit neascutzit). Aceasta identitate care ne pare evidenta nu a fost in general admisa. Cihac II 485 propune pentru botz mag. bocs „chiftea” sau bg. buca „cocolosh; cocoasha”; shi (I 27) pentru bot un lat. *botum de la botulus care a fost acceptat de Philippide Principii 47; SHeineanu Semasiol. 103; shi Candrea Éléments 1; care Pushcariu 211 la considerat k „foarte putzin probabil” shi REW 1241 k „prea indepartat din punct de vedere semantic”. Tot Cihac II 484 vede in „bont” un der. de la mag. buta ipoteza reluata de DAR. Pentru bot DAR sugereaza doar o legatura de altfel imposibila cu fr. bout shi alta cu it. sp. boto care probabil trebuie sa se reduca la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas I 503); shi pentru botz admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu Lat. 256 propune lat. mutum din gr.; shi Lahovary 320 se refera la cunoscutul fond anterior fazei indoeuropene. Der. bontorog adj. (tocit); butac adj. (rotofei; tocit bont; stupid prost); botzos adj. (cu bulb); botzutz s. m. (varietate de ciuperci); botishor s. m. (dim. de la bot); botos adj. (ursuz bosumflat; obraznic); botzi vb. (a rotunji a da o forma rotunda; a strivi a mototoli); imbotzi vb. (a incretzi a mototoli); botzitura s. f. (cocolosh); Botzolan s. m. (nume de bou); botnitza s. f. (aparatoare care se leaga la botul unor animale); imbotnitza vb. (a pune botnitza); botgros s. m. (pasare Cocothraustes vulgaris); botrosh s. m. (pasare cintatoare Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat) adj. (umflat; suparat bosumflat); al carui sens primar pare a fi fost „plin la fatza bucalat” shi care der. de la bot (pentru fonetismul lui cf. shi bosumflat) ajunge sa se confunde cu buza shi prin intermediul der. destul de rari buzna imbuzna vb. (a se bosumfla) cu imbufna. Cf. shi butuc buza.