8 definitzii pentru bocanitura

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BOCANITÚRA bocanituri s. f. Bocanit. Bocani + suf. tura.

BOCANITÚRA bocanituri s. f. Bocanit. Bocani + suf. tura.

bocanitúra sf [At: DUNAREANU CH. 10 / Pl: ~ri / E: bocani + (i)tura] 12 Bocanit (1 4).

BOCANITÚRA bocanituri s. f. Zgomotul produs prin bocanire; bocanit. Deafara veneau bocaniturile in fuga ale unor bocanci. CAMILAR N. I 81. Tacura lucratorii lasind loc huruitului mashinilor shi bocaniturilor greoaie shi repezi ale ciocanului. ARDELEANU D. 249. Pe cind batrinul era aproape sashi ispraveasca mincarea auzi citeva bocanituri grele. DUNAREANU CH. 8.

BOCANITÚRA bocanituri s. f. Bocanit; zgomot produs prin lovire repetata cu un obiect tare. Din bocani + suf. (i)tura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bocanitúra s. f. g.d. art. bocanitúrii; pl. bocanitúri

bocanitúra s. f. g.d. art. bocanitúrii; pl. bocanitúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BOCANITÚRA s. 1. v. bocanit. 2. v. bataie.

BOCANITURA s. 1. bocaneala bocanit pocaneala pocanit pocanitura (reg.) bontaneala bontanitura. (O ~ ritmica.) 2. bataie bocaneala bocanire bocanit ciocaneala ciocanire ciocanitura (reg.) tocanire tocanit. (Se aude o ~ in usha.)

Intrare: bocanitura
bocanitura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocanitura
  • bocanitura
plural
  • bocanituri
  • bocaniturile
genitiv-dativ singular
  • bocanituri
  • bocaniturii
plural
  • bocanituri
  • bocaniturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bocanitura, bocaniturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Bocani + sufix tura. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.