BLEG BLEÁGA blegi ge adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atarna in jos; clapaug blegit; (despre urechile animalelor) care atarna in jos; (despre oameni) cu urechile indepartate de cap; (despre urechile oamenilor) indepartate de cap (shi atarnand in jos). 2. Lipsit de energie de vointza (shi prost). Cf. sb. bleka.

bleg ~eaga [At: COSTINESCU / V: ec ~eak a eaha sf / Pl: ~egi ege / E: ns cf srb bleka] 1 a (D. animale) Cu urechi care atarna Si: (fam) blegit² clapaug. 23 a (D. urechi) Care atarna sau sunt departate de cap. 4 a (D. oameni) Cu urechi blegi (3). 56 a (D. oameni) Moale (shi cam prost). 7 a (Pop; ie) Cu capul ~ Cu mintea slaba. 8 av (Fig) Toropit. 9 av (Fig) Trist. 10 smi (Reg; prt; if bleaha) Prost.

BLEG BLEÁGA blegi ge adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atarna in jos; clapaug; (despre urechile animalelor) care atarna in jos; (despre oameni) cu urechile indepartate de cap; (despre urechile oamenilor) indepartate de cap (shi atarnand in jos). 2. Lipsit de energie de vointza (shi prost). Cf. scr. bleka.

BLEG BLEÁGA blegi e adj. 1. (Despre urechile animalelor) Care atirna moale in jos; (despre urechile oamenilor) indepartat de cap shi indoit; pleoshtit fi (Despre unele obiecte) Cu marginile atirnind in jos; pleoshtit. La un semn al baghetei sale magice [scamatorul] facea sa apara din palaria lui bleaga doi porumbei albi. SAHIA N. 66. 2. (Despre fiintze) Moale molatic moliu; (numai despre oameni) prost tont natarau. Teai gindit k tziar fi tare rushine daca tear vedea asha bleg shi speriat... prietenii tai. PAS Z. I 266. Fara sa pricep cum dintrun pui auriu shi micutz poate sa iasa o gaina bleaga shi pestritza. CAMIL PETRESCU T. II 157. Al treilea spinatec mai plin decit ei insa bleg shi cu privirile adormite: era cel mai bogat om din sat. SADOVEANU P. M. 31. ◊ (Adverbial) Tocmai atunci baga de seama k un soldat din compania dinainte nu calca de loc a erou umblind bleg tragindushi picioarele dupa el. D. ZAMFIRESCU R. 225. ◊ (Substantivat) Noi stam k blegii in cafenele. CARAGIALE O. II 138.

BLEG BLEÁGA blegi e adj. 1. (Despre fiintze) Moale molau; (despre oameni) prost natarau. 2. (Despre urechile animalelor) Care atarna moale in jos; (despre urechile oamenilor) indepartat de cap shi indoit. Comp. sb. bleka „prost”.

BLEG bleága (blegi blége) 1) (despre animale) Care are urechi mari lasate in jos; clapaug. 2) (despre urechi) Care este moale shi atarna in jos; pleoshtit. 3) fig. fam. (despre persoane) Care vadeshte lipsa de inteligentza; prost; neghiob; natarau; netot; nerod; stupid; nauc; tont; natang. /cf. sb. bleka

bleg a. 1. (despre caini sau porci) cu urechile mari shi lasate in jos; 2. fig. molatic natarau prost. [Origina necunoscuta].

bleg bleága adj. pl. blegĭ (cp. cu germ. welk veshted saŭ rus. blèklyĭ veshtejit palid d. germ. bleich. Cp. shi cu fleac shi vgr. blax blakös bleg). Moleshit clapaug care atirna in loc sa stea drept; urechĭ blegĭ. Fig. Prost gogoman. SHi blec (SHez 3 151). In Olt shi bleonc bleoanca shi flenc fleanca.

bleg adj. m. pl. blegi; f. bleága pl. blége

bleg adj. m. pl. blegi; f. sg. bleága pl. blége

BLEG adj. s. 1. adj. s. v. prost. 2. adj. indolent lalau moale molatic molau mototol (reg.) tofolog (fig.) baligos malaietz mamaligos. (O fiintza ~eaga.) 3. adj. v. clapaug.

BLEG adj. s. 1. adj. s. natafletz natarau nating neghiob nerod netot prost prostanac stupid tont tontalau (inv. shi pop.) nauc (pop. shi fam.) haplea (pop.) flaimuc (inv. shi reg.) natintoc prostan prostatic prostanatic (reg. shi fam.) shui (reg.) bleot habauc mangosit metehau meteleu motoflete motolog mutalau natantol nabirgeac natabiz natint natrui natrutz navleg navligos nerodoi pliurd ponc pricajit puncau talalau talimb tontan tontolete tontolog (prin Transilv.) balamut (prin Olt.) bleomb (prin Mold.) bobletic (prin Munt.) bobletz (Mold.) cheraplesh (prin Transilv. Mold. shi Bucov.) chiomb (Transilv. Ban. shi Olt.) lud (Transilv. shi Ban.) nahui (Transilv.) nebleznic (prin Mold. Transilv. shi Maram.) shuietic (Mold.) tanau (Bucov.) talashman (prin Olt. shi Munt.) tarantuc (Munt.) tontovan (turcism inv.) budala (fam.) fletz gagautza gogoman zevzec (fig.) sec. (~ mai este!) 2. adj. indolent laliu moale molatic moliu mototol (reg.) tofolog (fig.) baligos malaietz mamaligos. (O fiintza ~.) 3. adj. atirnat blegit clapaug lasat pleoshtit (pop.) blegoshat (prin Olt.) bleonc (Mold. shi Transilv.) dabalazat (Transilv.) plecozat (fam.) bleojdit. (Cu urechile ~.) erata

Bleg ≠ deshtept capatzanos capos cuminte intzelept istetz mintios

bleg (bleága) adj. 1. Buhait molatic puhav. 2. Cu urechile cazute. 3. (S. m.) Paiatza. Creatzie expresiva (Iordan BF II 182) cf. bleanda bleau bleot. Sa explicat uneori prin sl. blagŭ „bun” sb. blag „bun pashnic” (Berneker 58; Bogrea Dacor. IV 794; Procopovici RF II 133); cf. shi sb. blek „tont” cu care coincide intimplator. Der. blegi (var. bleji) vb. (a inmuia a fleshcai); bleojdi vb. (a fleshcai a decadea; a face ochii cit cepele; ashi atzinti privirea spre ceva) cf. pleoshti (DAR se gindeshte la o der. din sl. blistati „a straluci” „a vedea” ipoteza ce pare inutila; cf. mai curind sl. bljusti „a vedea”; dar mijloacele expresive ale rom. explica suficient aceasta formatzie); bleoncos adj. (cu urechile cazute) der. cu infix nazal; bleoncani vb. (a clatina a legana). Probabil aceleiashi radacini expresive i apartzine bloj adj. (murdar patat; mascat travestit deghizat) care se foloseshte in Banat; der. bloji vb. (Maram. a murdari); blojori vb. (a calomnia) folosit de Cantemir.

bleg blegi s. m. 1. (peior.) cap. 2. om naiv. 3. barbat impotent.

bleaga blege s. f. 1. femeie proasta. 2. femeie molaie / lalaie.

pula bleaga expr. individ neinsemnat / fara personalitate