15 definitzii pentru blazon
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BLAZÓN blazoane s. n. Ansamblu de semne conventzionale care constituie emblema unui stat a unei provincii a unui orash a unei familii nobile a unei bresle etc.; armoarii. Din fr. blason.
blazon sn [At: NEGRUZZI S. VI 466 / Pl: ~oane / E: fr blason] 1 Ansamblu de elemente heraldice care constituie emblema unui stat a unei provincii a unui orash a unei familii nobile a unei bresle etc. Si: armoarii. 2 (Rar) Scut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BLAZÓN blazoane s. n. Ansamblu de elemente conventzionale care constituie emblema unui stat a unei provincii a unui orash a unei familii nobile a unei bresle etc.; armoarii. Din fr. blason.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BLAZÓN blazoane s. n. Semn conventzional distinctiv al unui stat al unui orash sau (in orinduirile bazate pe exploatare) al unei familii nobile aplicat pe discuri heraldice pe steaguri pecetzi etc.; herb stema. Doua ushi in dreapta acestea masive cu frontoane bogat sculptate cu blazoane colorate duc spre apartamente. CAMIL PETRESCU T. II 173.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BLAZÓN blazoane s. n. Semn conventzional distinctiv al unui stat orash sau (in oranduirea feudala shi capitalista) al unei familii nobile; stema. Fr. blason.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BLAZÓN s.n. Semn ansamblu de piese care constituie armoariile unui orash ale unei familii nobile etc.; stema. ♦ (Rar) Scut. ♦ Descrierea prin viu grai sau in scris a unei steme. [Pl. oane onuri. / < fr. blason].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
BLAZÓN s. n. ansamblu de semne distinctive care constituie emblema unui stat a unui orash a unei familii nobile etc.; armoarii. (< fr. blason)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
BLAZÓN ~oáne n. 1) Semn simbolic al unui stat sau al unui orash (zugravit pe drapele monede etc.); stema; herb. 2) Marca de nobletze a unei familii sau a unei dinastii; stema; herb. /<fr. blason
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
blazon n. 1. devizele shi armele ce compun scutul unei familii nobile; 2. shtiintza armoariilor.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*blazón n. pl. oane (fr. blason). Marca de nobletza herb semne simbolice de nobletza (pe scut pe trasura pe casa).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
blazón s. n. pl. blazoáne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
blazón s. n. pl. blazoáne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
blazon oane.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BLAZÓN s. armoarii (pl.) emblema stema (inv.) armaturi (pl.) herb marca pavaza scut. (~ul unei case princiare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BLAZON s. armoarii (pl.) emblema stema (inv.) armaturi (pl.) herb marca pavaza scut. (~ unei case princiare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
blazon, blazoanesubstantiv neutru
- 1. Ansamblu de semne conventzionale care constituie emblema unui stat a unei provincii a unui orash a unei familii nobile a unei bresle etc. DEX '09 DLRLC DN
- Doua ushi in dreapta acestea masive cu frontoane bogat sculptate cu blazoane colorate duc spre apartamente. CAMIL PETRESCU T. II 173. DLRLC
-
- 2. Scut. DNsinonime: scut
- 2.1. Descrierea prin viu grai sau in scris a unei steme. DN
-
etimologie:
- blason DEX '09 DEX '98 DN