19 definitzii pentru biciui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BICIUÍ biciuiesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. A lovi cu ceva (subtzire k biciul) producand usturime; a flagela; a cravasha. 2. Tranz. Fig. A critica a satiriza fara mila. [Prez. ind. shi: bíciui] Bici + suf. ui.

biciuí [At: DOSOFTEI V. S. 61 / V: sb zb / Pzi: esc biciui / E: bici] 12 vtr A (se) lovi cu biciul. 34 vtr (Pex) A (se) lovi cu ceva (k biciul) producand usturime Si: a (se) flagela. 56 vtr A (se) lovi cu cravasha. 7 vt (Fig) A critica fara crutzare. 8 vt (Fig) A satiriza.

BICIUÍ biciuiesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. A lovi cu ceva (subtzire k biciul) producand usturime; a flagela; a cravasha. 2. Tranz. Fig. A critica a satiriza fara crutzare. [Prez. ind. shi bíciui. Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] Bici + suf. ui.

BICIUÍ biciuiesc shi bíciui vb. IV. Tranz. 1. A bate (pe cineva) cu. biciul a da (cuiva) bice. Li se moaie [boilor] genunchii. Cum potzi sai mai biciui? STANCU D. 194. ♦ A lovi (fara voie) producind usturime. In fuga nebuna ierburile il biciuiau shi i se incolaceau k sherpii de picioare. GIRLEANU L. 32. ◊ Fig. Se indoiau k nishte arcuri shi biciuiau vazduhul sarmanele crengi negre ale fagilor uzi de ploaie. DUMITRIU N. 187. Soldatzii se strinsera mai bine in mantale biciuitzi deun vint... care le invaluia picioarele. CAMILAR N. II 256. 2. Fig. A face (pe cineva) sa sufere a chinui (moraliceshte). Ride... de farsa care mio joaca... De felul in care ma biciuie pina la singe cu frica shi cu deznadejdea. DUMITRIU B. F. 151. Biciuita intruna cu limba de bunica mama... a urcat dealul. STANCU D. 16. 3. Fig. A satiriza fara crutzare. In aceste comedii Caragiale biciuieshte o conceptzie. IBRAILEANU SP. CR. 228. Donici biciuia viciurile prin fabulele sale. NEGRUZZI S. I 334. ◊ Refl. pas. Haidetzi... la teatru rominesc Unde relele din fire Necrutzat se biciuiesc. ALECSANDRI T. I 150. Varianta: (regional) zbiciuí (TEODORESCU P. P. 151) vb. IV.

BICIUÍ biciuiesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. (Adesea fig.) A lovi cu ceva subtzire k biciul producand usturime. Ierburile il biciuiau (GIRLEANU). 2. Tranz. Fig. A critica a satiriza fara crutzare. [Prez. ind. shi bíciui. Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] Din bici.

A BICIUÍ ~iésc tranz. 1) A lovi cu biciul. 2) A da lovituri k de bici producand usturime. 3) fig. A supune unei critici aspre; a flagela. /Din bici

A SE BICIUÍ ma ~iésc intranz. A face (concomitent) schimb de lovituri cu biciul (unul cu altul). /Din bici

biciuì v. 1. a da lovituri de biciu a bate cu biciul; 2. fig. a mustra cu asprime.

bicĭuĭésc v. tr. (d. bicĭ; rus. bičeváti) Bat cu bicĭu. Fig. Pedepsesc cu o nenorocire. Satirizez mustru: aĭ bicĭui pe demagogĭ. SHi zb (Trans.).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

biciuí (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. biciuiéshte / bíciuie imperf. 3 sg. biciuiá; conj. prez. 3 sa biciuiásca / sa bíciuie

biciuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. biciuiésc imperf. 3 sg. biciuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. biciuiásca

biciui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. biciuiesc conj. biciuiasca)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BICIUÍ vb. 1. a shfichiui (reg.) a sfarcai a zbiciui a zbiciula (inv.) a smicura. (~ caii.) 2. v. flagela.

BICIUÍ vb. v. ridiculiza satiriza.

BICIUI vb. 1. a shfichiui (reg.) a sfircii a zbiciui a zbiciula (inv.) a smicura. (~ caii.) 2. a (se) flagela.

Intrare: biciui
biciui1 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • biciui
  • biciuire
  • biciuit
  • biciuitu‑
  • biciuind
  • biciuindu‑
singular plural
  • biciuieshte
  • biciuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • biciuiesc
(sa)
  • biciuiesc
  • biciuiam
  • biciuii
  • biciuisem
a II-a (tu)
  • biciuieshti
(sa)
  • biciuieshti
  • biciuiai
  • biciuishi
  • biciuiseshi
a III-a (el, ea)
  • biciuieshte
(sa)
  • biciuiasca
  • biciuia
  • biciui
  • biciuise
plural I (noi)
  • biciuim
(sa)
  • biciuim
  • biciuiam
  • biciuiram
  • biciuiseram
  • biciuisem
a II-a (voi)
  • biciuitzi
(sa)
  • biciuitzi
  • biciuiatzi
  • biciuiratzi
  • biciuiseratzi
  • biciuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • biciuiesc
(sa)
  • biciuiasca
  • biciuiau
  • biciuira
  • biciuisera
verb (VT343.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • biciui
  • biciuire
  • biciuit
  • biciuitu‑
  • biciuind
  • biciuindu‑
singular plural
  • biciuie
  • biciuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • biciui
(sa)
  • biciui
  • biciuiam
  • biciuii
  • biciuisem
a II-a (tu)
  • biciui
(sa)
  • biciui
  • biciuiai
  • biciuishi
  • biciuiseshi
a III-a (el, ea)
  • biciuie
(sa)
  • biciuie
  • biciuia
  • biciui
  • biciuise
plural I (noi)
  • biciuim
(sa)
  • biciuim
  • biciuiam
  • biciuiram
  • biciuiseram
  • biciuisem
a II-a (voi)
  • biciuitzi
(sa)
  • biciuitzi
  • biciuiatzi
  • biciuiratzi
  • biciuiseratzi
  • biciuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • biciuie
(sa)
  • biciuie
  • biciuiau
  • biciuira
  • biciuisera
verb (VT343.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbiciui
  • zbiciuire
  • zbiciuit
  • zbiciuitu‑
  • zbiciuind
  • zbiciuindu‑
singular plural
  • zbiciuie
  • zbiciuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zbiciui
(sa)
  • zbiciui
  • zbiciuiam
  • zbiciuii
  • zbiciuisem
a II-a (tu)
  • zbiciui
(sa)
  • zbiciui
  • zbiciuiai
  • zbiciuishi
  • zbiciuiseshi
a III-a (el, ea)
  • zbiciuie
(sa)
  • zbiciuie
  • zbiciuia
  • zbiciui
  • zbiciuise
plural I (noi)
  • zbiciuim
(sa)
  • zbiciuim
  • zbiciuiam
  • zbiciuiram
  • zbiciuiseram
  • zbiciuisem
a II-a (voi)
  • zbiciuitzi
(sa)
  • zbiciuitzi
  • zbiciuiatzi
  • zbiciuiratzi
  • zbiciuiseratzi
  • zbiciuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • zbiciuie
(sa)
  • zbiciuie
  • zbiciuiau
  • zbiciuira
  • zbiciuisera
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbiciui
  • zbiciuire
  • zbiciuit
  • zbiciuitu‑
  • zbiciuind
  • zbiciuindu‑
singular plural
  • zbiciuieshte
  • zbiciuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • zbiciuiesc
(sa)
  • zbiciuiesc
  • zbiciuiam
  • zbiciuii
  • zbiciuisem
a II-a (tu)
  • zbiciuieshti
(sa)
  • zbiciuieshti
  • zbiciuiai
  • zbiciuishi
  • zbiciuiseshi
a III-a (el, ea)
  • zbiciuieshte
(sa)
  • zbiciuiasca
  • zbiciuia
  • zbiciui
  • zbiciuise
plural I (noi)
  • zbiciuim
(sa)
  • zbiciuim
  • zbiciuiam
  • zbiciuiram
  • zbiciuiseram
  • zbiciuisem
a II-a (voi)
  • zbiciuitzi
(sa)
  • zbiciuitzi
  • zbiciuiatzi
  • zbiciuiratzi
  • zbiciuiseratzi
  • zbiciuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • zbiciuiesc
(sa)
  • zbiciuiasca
  • zbiciuiau
  • zbiciuira
  • zbiciuisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

biciui, biciuiesc / biciui, biciuiverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) lovi cu biciul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Li se moaie [boilor] genunchii. Cum potzi sai mai biciui? STANCU D. 194. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A lovi cu ceva (subtzire k biciul) producand usturime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote In fuga nebuna ierburile il biciuiau shi i se incolaceau k sherpii de picioare. GIRLEANU L. 32. DLRLC
      • format_quote figurat Se indoiau k nishte arcuri shi biciuiau vazduhul sarmanele crengi negre ale fagilor uzi de ploaie. DUMITRIU N. 187. DLRLC
      • format_quote figurat Soldatzii se strinsera mai bine in mantale biciuitzi deun vint... care le invaluia picioarele. CAMILAR N. II 256. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A face (pe cineva) sa sufere a chinui (moraliceshte). DLRLC
    sinonime: chinui
    • format_quote Ride... de farsa care mio joaca... De felul in care ma biciuie pina la singe cu frica shi cu deznadejdea. DUMITRIU B. F. 151. DLRLC
    • format_quote Biciuita intruna cu limba de bunica mama... a urcat dealul. STANCU D. 16. DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A critica a satiriza fara mila. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote In aceste comedii Caragiale biciuieshte o conceptzie. IBRAILEANU SP. CR. 228. DLRLC
    • format_quote Donici biciuia viciurile prin fabulele sale. NEGRUZZI S. I 334. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Haidetzi... la teatru rominesc Unde relele din fire Necrutzat se biciuiesc. ALECSANDRI T. I 150. DLRLC
etimologie:
  • Bici + sufix ui. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.