BALUSTRÁDA balustrade s. f. Element de constructzie folosit pentru a margini o scara un balcon etc. ♦ Aparatoare dispusa la marginea unei puntzi de nava a unei pasarele etc. pentru sigurantza calatorilor. Din fr. balustrade.

balustráda sf [At: I. NEGRUZZI S. III 434 / Pl: ~de / E: fr balustrade] 12 (Perete sau) gard format dintrun shir de balushtri (1) unitzi la partea superioara printro grinda shi care foloseshte k rezematoare sau element ornamental arhitectonic Si: parmaclac. 3 Aparatoare la marginea unei puntzi de nava a unei pasarele etc. pentru sigurantza calatorilor.

balustrada s.f. 1 (constr.) Element de constructzie folosit k rezematoare marginind o scara un balcon etc. pentru a forma o trecere obligatorie sau pentru a impiedica prabushirea in gol sau k element arhitectonic. Balustrada cerdacului. 2 Aparatoare care se afla la marginea unei puntzi de nava a unei pasarele etc. pentru sigurantza persoanelor shi a mashinilor. • pl. e. /<fr. balustrade.

BALUSTRÁDA balustrade s. f. Perete sau gard scund care margineshte o constructzie sau un element de constructzie (balcon scara etc.) ♦ Aparatoare dispusa la marginea unei puntzi de nava a unei pasarele etc. pentru sigurantza calatorilor. Din fr. balustrade.

BALUSTRÁDA balustrade s. f. Constructzie formata dintrun shir de balushtri unitzi la partea de sus printro lisa constituind o rezematoare (la o scara la un balcon la o galerie) sau o imprejmuire ornamentala (la o cladire). V. parapet parmaclic rampa. Se razama cu celalalt bratz sapat in marmura vie de balustrada cafenie a cerdacului. HOGASH M. N. 15.

BALUSTRÁDA balustrade s. f. Constructzie de forma unui perete sau gard scund folosita pentru a margini o constructzie sau un element de constructzie (balcon scara etc.) pentru a impiedica accesul intrun anumit loc sau pentru a forma o trecere obligatorie. Fr. balustrade.

BALUSTRÁDA s.f. Panou vertical de inaltzime mica sau constructzie formata din mai multzi balushtri unitzi printro bara de sprijin ashezata la marginea unor constructzii (balcon terasa etc.). [< fr. balustrade].

BALUSTRÁDA s. f. ingraditura verticala scunda din mai multzi balushtri unitzi printro bara de sprijin pe marginea unor constructzii. (< fr. balustrade)

BALUSTRÁDA ~e f. Element de constructzie in forma de ingraditura joasa destinat sa margineasca ceva (un balcon o terasa etc.); parapet; parmaclac. ~ la o scara. [G.D. balustradei] /<fr. balustrade

balustrada f. shir de zabrele impreunate cu o tablitza.

*balustráda f. pl. e (fr. balustrade d. it. balaustrata). Arh. SHir de balushtri care marginesc o scara o terasa saŭ o fereastra k sa te fereasca de cadere (rezematoare trapazan). V. parcan palimar 3 calindru.

balustráda s. f. g.d. art. balustrádei; pl. balustráde

balustráda s. f. g.d. art. balustrádei; pl. balustráde

balustrada pl. balustrade

BALUSTRÁDA s. parapet parmaclac palimar rampa rezematoare mana curenta (rar) reazem (Transilv. shi Munt.) plimba (Transilv.) straja (inv.) parmac. (~ la o scara.)

BALUSTRADA s. parapet parmaclic palimar rampa rezematoare mina curenta (rar) reazem (Transilv. shi Munt.) plimba (Transilv.) straja (inv.) parmac. (~ la o scara.)