AUTOSTÓP autostopuri s. n. 1. Instalatzie de semnalizare luminoasa ashezata la intretaierea strazilor pentru dirijarea circulatziei. ♦ Instalatzie de oprire automata a unui vehicul feroviar cand linia nu este libera. 2. Procedeu prin care un pieton opreshte un automobil pentru a parcurge cu el o anumita distantza. [Pr.: au] Din fr. autostop.

autostóp sn [At: LTR² / P: au~ / Pl: ~uri / E: auto² + stop] 1 Instalatzie de semnalizare luminoasa care serveshte la reglementarea circulatziei pe strazi. 2 Instalatzie servind la oprirea automata a unui vehicul de cale ferata atunci cand linia nu este libera. 3 Practica constand in oprirea unui autovehicul pentru ai cere sa transporte ocazional pe cineva intro directzie comuna.

AUTOSTÓP autostopuri s. n. 1. Instalatzie de semnalizare luminoasa ashezata la intretaierea strazilor pentru reglementarea circulatziei. ♦ Instalatzie de oprire automata a unui vehicul feroviar cand linia nu este libera. 2. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apeland la serviciile (gratuite ale) automobilishtilor ocazionali. [Pr.: au] Din fr. autostop.

AUTOSTÓP autostopuri s. n. Instalatzie de semnalizare luminoasa ashezata la intretaierea strazilor pentru reglementarea circulatziei. ♦ Instalatzie de oprire automata a unui tren cand linia nu este libera. [Pr.: au] Dupa fr. autostop.

AUTOSTÓP s.n. 1. Instalatzie de semnalizare luminoasa care serveshte la reglementarea circulatziei pe strazi. 2. Instalatzie servind la oprirea automata a unui vehicul de cale ferata atunci cand mecanicul uita sa ia masuri de franare. 3. Practica constand in a opri un automobilist pentru ai cere sa te ia gratuit in mashina. [< fr. autostop].

AUTOSTÓP s. n. 1. instalatzie de semnalizare luminoasa pentru reglementarea circulatziei pe strazi. 2. instalatzie servind la oprirea automata a unui vehicul de cale ferata cand mecanicul uita sa ia masuri de franare. 3. oprire a unui automobilist de catre un pieton care solicita sa fie luat in mashina. (< fr. autostop)

autostóp s. n. ♦ 1. Procedeu constand in a opri un automobilist necunoscut pentru ai cere sa te ia (gratis) in mashina ◊ „Autostopul ar putea deveni in curand o activitate recunoscuta oficial in Belgia.” Sc. 15 II 75 p. 6. ♦ 2. Mecanism de oprire automata ◊ „Combina ultramoderna stereo «National Panasonic» semiprofesionala (casetofonradiopicupamplificator) boxe 2 x 85 W automatic autostop posibilitatzi quadrofonie [...]” R.l. 21 XI 77 p. 5; v. shi Sapt. 16 II 73 p. 16 (din fr. autostop; DMC 1952 PR 1953; L. Seche in LR 1/74 p. 77; DEX DN3)

AUTOSTÓP ~uri n. 1) Instalatzie de semnalizare luminoasa la intersectzia strazilor pentru reglementarea circulatziei. 2) Instalatzie de oprire automata a unui tren cand linia nu este libera. 3) Oprire a unui automobilist de catre pieton pentru ai solicita transportarea. [Sil. autostop] /<fr. autostop

!autostóp (autostop/tostop) s. n. pl. autostópuri

autostóp s. n. (sil. au; mf. stop) pl. autostópuri

AUTOSTÓP s. v. semafor.

AUTOSTOP s. semafor stop (rar) semnalizator. (~ pentru circulatzia rutiera.)