asuda [At: URECHE ap. LET. I 98/93 / Pzi: asud shi (rar) ~dez / E: ml assudare] 1 vi (D. oameni shi animale) A secreta sudoarea prin porii pielii Si: a transpira (pop) a inadushi. 2 vi (Ie; irn) A ~ sub limba Ai fi frig. 3 vi (Iae; irn) A se lauda k a muncit mult fara sa fi facut mare lucru. 4 vi (Ie; irn) A nui ~ nici limba A acuza de lene un om foarte muncitor. 5 vi (Ie) A nu ~ de vorba cuiva A nui pasa de vorba cuiva. 6 vi (Ie) Ai ~ cuiva urechea pentru ceva A ashtepta cu nerabdare o veste. 7 vi (Fig; d. obiecte) A se aburi. 8 vi (Fig; d. oameni) Ashi da silintza. 9 vtf (Rar) A face pe cineva sa asude. 10 vtf (Fig) Ai da cuiva mult de lucru. corectata

ASUDÁ asúd vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni shi animale) A secreta sudoare prin porii pielii; a transpira a nadushi. Asuda cumplit; shi noaptea storcea prosoape ude. BART E. 380. Citeodata asuda noaptea shi dimineatza se scula obosit indispus buimac shi cu gura rea. VLAHUTZA O. A. I 90. Deodata dintzii crishcau Din ochishori lacramau Pe trupushor asudau... SHi nimic nu mai ziceau. TEODORESCU P. P. 264. ◊ Expr. A asuda sub limba se zice in bataie de joc despre cei care se pling k le e cald pentru k ar fi muncit din greu cind in realitate nu au facut nimic. ◊ Tranz. Fig. Trecutul meu asuda lacrimi. BENIUC V. 149. ♦ Fig. (Despre obiecte) A se aburi. Ferestrele asuda. Peretzii asuda. ♦ Fig. A scoate aburi. Aburii se ridica molatici in tavan de pe mamaliga ce asuda pe fund. VLAHUTZA O. A. 97. 2. Fig. A se osteni a se obosi a se trudi a se nevoi. Voi carii sintetzi imbolditzi Sprea artelor cultura SHi asudatzi shi va truditzi Muncind literatura. VACARESCU P. 351. ♦ A munci. SHtiintza ishi va pune toate bunurile in slujba celor ce asuda. CAMILAR TEM. 78. Cind a venit vremea secerishului Obaienii asudau pe lanurile Mindreshtilor. SANDUALDEA U. P. 99. Prez. ind. shi: (neobishnuit) asudez (DELAVRANCEA H. T. 36).

ASUDÁ asúd vb. I. Intranz. 1. A secreta sudoare; a transpira a nadushi. ◊ Expr. (Ir.) A asuda sub limba se zice despre cei care se plang k au muncit din greu fara sa fi facut in realitate (mai) nimic. ♦ A se aburi. Peretzii asuda. 2. Fig. A se obosi a se osteni a se trudi; p. ext. a munci. Lat. assudare.

A ASUDÁ asúd intranz. 1) A elimina sudoare; a transpira. 2) (despre obiecte de sticla peretzi etc.) A se acoperi cu aburi; a se aburi. 3) fig. A obosi muncind; a se trudi. /<lat. assudare

ASUDA vb. (Mold. Ban. Trans. N) A transpira. A: K cine nu ari pira de nebun pre acela drumatzu margind in cale asudind shi merge cintind shi obirshind calea indata ari lacrama? NCCD 257. C: Asud. Sudo. AC 329. Trupumi de ginduri miasuda Din ochi lacrime ma uda. CINTECE 2^v; cf. LEX. MARS. 200 247. ♦︎ A face pe cineva sa nadusheasca dindui mult de lucru; a chinui a asupri. A: Mai apoi de iau shi supus supt giugul lor [turcii pe moldoveni] de citeva ori iau asudat rocoshinduse. URECHE. Etimologie: lat. assudare.

asudà v. 1. a scoate prin porii pielii o umoare apoasa; 2. a face sa asude; 3. fig. a obosi a se trudi. [Lat. ASSUDARE]. ║ n. sudoare; asudul calului planta numita shi darmotin.

2) asúd a á v. intr. (lat. exsúdo sudáre it. sudare pv. cat. pg. suar fr. suer sp. sudar. V. sud 4). Scot pin poriĭ peliĭ din pricina calduriĭ o umoare k apa. Ma aburesc: geamurile aŭ asudat. Fig. Ma trudesc: mult am asudat pin’am reushit. V. tr. Fac sa asude: mĭaĭ asudat calu.

asudá (a ~) vb. ind. prez. 3 asúda

asudá vb. ind. prez. 1 sg. asúd 3 sg. shi pl. asúda

ASUDÁ vb. 1. v. transpira. 2. a se aburi. (Peretzii ~.)

ASUDÁ vb. v. munci obosi osteni trudi.

ASUDA vb. 1. a (se) innadushi a nadushi a transpira. 2. a se aburi. (Peretzii ~.)

asuda vb. v. MUNCI. OBOSI. OSTENI. TRUDI.

asudá (asúd asudát) vb. A nadushi a transpira. Mr. asud megl. sud. Lat. assūdāre (Pushcariu 155; CandreaDens. 107; REW 3076; DAR; cf. Rosetti I 163); reprezentantzii romanici deriva de la lat. sudare. Der. asud s. n. (transpiratzie; pisica Ononis hircina); asudator adj. (sudorific); asudatura s. f. (sudoare); asudoare s. f. (Trans. sudoare).

asudá asud vb. intranz. A transpira a nadushi. Lat. assudare „a asuda” (SHaineanu Pushcariu CDDE MDA).