ASEMANÁRE asemanari s. f. Faptul de a (se) asemana; analogie similitudine. ◊ Loc. adv. Dupa chipul shi asemanarea cuiva = intocmai leit la fel (cu cineva sau cu ceva). ◊ Loc. adv. shi adj. Fara asemanare = extraordinar incomparabil. ♦ (Mat.) Corespondentza intre punctele a doua figuri in care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. ♦ (Bis.) Postulat al antropologiei religioase exprimand starea de desavarshire proprie primului om creat de Dumnezeu inainte de caderea in pacat shi spre care tinde creshtinul. V. asemana.

asemanare sf [At: M. COSTIN ap. LET. I 42/21 / V: (inv) sam~ asam~ (reg) asaman~ / Pl: ~nari / E: asemana] 1 (Inv) Nivelare. 2 Faptul de a semana cu cineva sau ceva Si: (inv) asemanatura (pop) semanatura similitudine. 3 (Pfm; ilav) Dupa (sau inv pre) chipul shi ~a cuiva intocmai dupa imaginea cuiva. 4 (Inv; ccr) Chip. 5 (Inv) Comparatzie. 6 (Ilv) A face ~ intre... A compara. 78 (Ilav; ila) Fara ~ Incomparabil. 9 (Ivr; ilav) Cu ~ Aproape (k...). 10 (Mat) Corespondentza intre punctele a doua figuri in care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant.

ASEMANÁRE asemanari s. f. Faptul de a (se) asemana; analogie similitudine. ◊ Loc. adv. Dupa chipul shi asemanarea cuiva = intocmai leit la fel (cu cineva sau cu ceva). ◊ Loc. adv. shi adj. Fara asemanare = extraordinar incomparabil. ♦ (Mat.) Corespondentza intre punctele a doua figuri in care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant. V. asemana.

ASEMANÁRE asemanari s. f. Actziunea de a (se) asemana shi rezultatul ei. 1. Analogie similitudine. Avea drepturi asupra unei moshteniri. Dovezi erau asemanarea cu portretul shi multe alte imprejurari... legate insa de originea pina acum obscura a lui Dionis. EMINESCU N. 77. Nu e nici o asemanare intre voi amindoi: capul tau e de poet shi al lui de oshtean. NEGRUZZI S. I 64. ◊ Expr. Dupa chipul shi asemanarea cuiva sau dupa chip shi asemanare = intocmai leit la fel cu cineva. SHishi ia un suflet de nora intocmai dupa chipul shi asemanarea celei dintii. CREANGA P. 7. ♦ Raport intre doua sau mai multe figuri care au respectiv unghiurile egale shi laturile omoloage proportzionale. Cele trei cazuri de asemanare a triunghiurilor. 2. Comparatzie comparare. Asemanarea ceo faci nui potrivita. ◊ Loc. adj. Fara asemanare = fara egal fara comparatzie foarte frumos extraordinar. ◊ Loc. adv. (Neobishnuit) In asemanare cu... = in comparatzie cu... Cit ma simtzeam de mic in asemanare cu baietul acel ce scria sara shi vie in trei osebite feluri? NEGRUZZI S. I 6. ◊ Expr. A face o asemanare intre... = a stabili o paralela intre... a compara. Varianta: (invechit shi regional) asamanáre (DRAGHICI R. 109) s. f.

ASEMANÁRE asemanari s. f. Actziunea de a (se) asemana shi rezultatul ei; analogie similitudine. ◊ Expr. Dupa chipul shi asemanarea cuiva = intocmai leit la fel cu cineva. ♦ Comparatzie. ◊ Loc. adj. Fara asemanare = extraordinar fara comparatzie.

ASEMANÁRE ~ari f. 1) v. A ASEMANA shi A SE ASEMANA. 2) Similitudine intre lucruri sau intre actziuni; analogie. ◊ Fara ~ extraordinar incomparabil. 3) mat. Corespondentza intre punctele a doua figuri astfel incat raportul lungimilor segmentelor omoloage sa fie constant. /v. a (se) asemana

asemanare f. fapta de a asemana shi rezultatul ei: similitudine comparatziune.

asemanáre f. Actziunea de a semana: cinele are mare asemanare cu lupu. Fara de asemanare incomparabil. V. asamanacĭune.

asamanare sf vz asemanare

ASAMANÁRE s. f. v. asemanare.

asemanáre s. f. g.d. art. asemanắrii; pl. asemanắri

asemanáre s. f. g.d. art. asemanarii; pl. asemanari

ASEMANÁRE s. 1. v. potrivire. 2. (MAT.) similitudine.

ASEMANARE s. 1. afinitate analogie apropiere concordantza corespondentza inrudire potriveala potrivire similaritate similitudine (inv. shi reg.) semuiala (reg.) semenish (inv.) potroz semanare semanatura semuire. (Exista o evidenta ~ intre aceste elemente.) 2. (MAT.) similitudine.

Asemanare ≠ deosebire neasemanare

ASEMANARE. Subst. Asemanare asemuire asemaluire (pop.) semanare (inv.) analogie; similitudine consubstantzialitate consimilitudine (rar) potriva identitate egalitate paritate echivalentza. Sinonimie sinonimitate (rar); sinonim. Omonimie; omonim; omofonie; omofon; omografie; omograf. Paronimie; paronim. Potrivire potriveala (pop.) asortare armonie; concordantza concordie (inv.) conformitate; acord congruentza corespondentza coincidentza suprapunere paralelism; izomorfism. Comparatzie comparare. Facsimil. Copie imitatzie dublet duplicat plagiat plagiere dublura simulacru pastisha pastishare. Gemeni fratzi siamezi surori siameze; pereche seaman semen omolog egal alter ego; omonim tiz. Simili (similigravura; similipiatra etc.). Adj. Asemanator asemanat (inv.) leit identic consubstantzial analog similar consimil (rar) egal echivalent omolog asemenea potrivit la fel potrivelnic (pop.) (croit) pe acelashi calapod de aceeashi teapa de acelashi soi din acelashi aluat doua capatzini intro caciula tot dintro caciula de seama cuiva deo seama deopotriva bucatzica rupta (taiata) rupta bucatzica; geaman. Conform potrivit nimerit corespunzator adecvat concordant coincident (rar) paralel; congruent; izomorf; sinonim sinonimic; omonimic; omofon omofonic; omograf; omoform; literal textual. Vb. A se asemana a se asemui a semana a se potrivi a fi la fel a fi identic a semana (a fi) leit cu... ase potrivi intocmai a fi pe masura; a se asorta a corespunde a se potrivi a concorda; a coincide a se suprapune. A semana (cu cineva) a aduce cu cineva a se nimeri (pop.); a semana k doua picaturi de apa a semana cu cineva (cuiva) bucatzica rupta a fi cap taiat (cu cineva) a fi leit cu cineva a fi o apa shi un pamint a purta portul cuiva a fi deo panura cu cineva. A asemana a asemui a asemalui (reg.). A compara. A imita a plagia a pastisha (depr.). Adv. (In mod) asemanator analog asemanat (inv.); dupa chipul shi asemanarea cuiva; in conformitate conform cu... in concordantza; idem deasemenea la fel leit deopotriva intro potriva (inv.) aidoma tot asha; asemenea asemeni ashishderea (inv. shi pop.) tocmai intocmai taman (pop.) Cuvint cu cuvint ad litteram. V. aranjare clasificare coeziune forma imitatzie opozitzie relatzie simultaneitate.

asemanáre asemanari s. f. 1. Faptul de a (se) asemana; analogie similitudine. 2. (Teol.) Starea de desavarshire la care este chemat sa ajunga omul creat dupa chipul shi asemanarea lui Dumnezeu care a pierduto prin caderea in pacat dar care o recupereaza in Iisus Hristos. Pentru parintzii Bisericii asemanarea este o rasfrangere in suflet a frumusetzii chipului lui Dumnezeu prin iluminarea Sfantului Duh reprezentand potrivit sfantului Vasile cel Mare insashi esentza creshtinismului fiind echivalenta cu indumnezeirea. Din asemana.

dupa chipul shi asemanarea cuiva expr. asemanator cu cineva.