optziuni
  • info

14 definitzii pentru apela

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

APELÁ apelez vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte cu o cerere a cere concursul cuiva. 2. (Jur.) A introduce un apel (4). Din fr. appeler.

apela [At: MAIORESCU CR. III 166 / Pzi: ~lez / E: fr appeler] 12 vtr A (se) adresa cu (o rugaminte o scrisoare etc.) cuiva. 3 vi (Jur; rar) A face apel (7) Si: (inv) a alerga.

APELÁ apelez vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte cu o cerere a cere concursul cuiva. 2. (Jur.; in trecut) A introduce un apel (4). Din fr. appeler.

APELÁ apelez vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte a cere ajutorul cuiva a face apel a recurge la cineva. 2. (Invechit) A se adresa unei instantze judecatoreshti superioare spre a anula sentintza data de o instantza inferioara. Stapinul fiind [in secolul al XVIIIlea] shi judecator al tzaranului acestuia i era oprit sa apeleze impotriva lui. IST. R.P.R. 266.

APELÁ apelez vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte cu o cerere. 2. (Inv.) A se adresa unei instantze judecatoreshti superioare spre a cere anularea unei sentintze date de o instantza inferioara. Fr. appeler.

APELÁ vb. I. intr. A face apel la cineva a adresa o cerere o rugaminte; a chema. ♦ (Ieshit din uz) A se adresa unei instantze judecatoreshti superioare pentru a cere schimbarea sau infirmarea unei hotarari date de o instantza inferioara. [< fr. appeler cf. lat. it. appellare].

apela I. vb. intr. a face apel la cineva a adresa o cerere. ♦ (jur.) a face apel (4). II. tr. (inform.) a cere a incerca sa obtzina (date informatzii). (din fr. appeler lat. appellare)

A APELÁ ~éz intranz. A face apel (la cineva sau la ceva); a se adresa pentru sustzinere; a recurge. /<fr. appeler

apelà v. 1. a recurge la un tribunal superior; 2. fig. a se referi la a invoca marturia cuiva.

*apeléz v. intr. (lat. appellare; fr. appeler). Recurg la un tribunal superior (cum e curtea de apel fatza de tribunal). Fig. Recurg la marturia saŭ ajutoru cuĭva.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

apelá (a ~) vb. ind. prez. 3 apeleáza

apelá vb. ind. prez. 1 sg. apeléz 3 sg. shi pl. apeleáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

APELÁ vb. v. cere.

APELA vb. a cere a recurge a solicita (Transilv.) a suruclui. (~ la ajutorul lui.)

Intrare: apela
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apela
  • apelare
  • apelat
  • apelatu‑
  • apeland
  • apelandu‑
 singular plural
  • apeleaza
  • apelatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • apelez
 (sa)
  • apelez
  • apelam
  • apelai
  • apelasem
a II-a (tu)
  • apelezi
 (sa)
  • apelezi
  • apelai
  • apelashi
  • apelaseshi
a III-a (el, ea)
  • apeleaza
 (sa)
  • apeleze
  • apela
  • apela
  • apelase
plural I (noi)
  • apelam
 (sa)
  • apelam
  • apelam
  • apelaram
  • apelaseram
  • apelasem
a II-a (voi)
  • apelatzi
 (sa)
  • apelatzi
  • apelatzi
  • apelaratzi
  • apelaseratzi
  • apelasetzi
a III-a (ei, ele)
  • apeleaza
 (sa)
  • apeleze
  • apelau
  • apelara
  • apelasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

apela, apelezverb

  • 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte cu o cerere a cere concursul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cere chema recurge
  • 2. shtiintze juridice A introduce un apel. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Stapinul fiind [in secolul al XVIIIlea] shi judecator al tzaranului acestuia i era oprit sa apeleze impotriva lui. IST. R.P.R. 266. DLRLC
  • 3. informatica A cere a incerca sa obtzina (date informatzii). MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.