ANTIPATÍE antipatii s. f. Sentiment de neplacere de aversiune fatza de cineva; resentiment. Din fr. antipathie lat. antipathia.

antipatie sf [At: CANTEMIR IST. / V: (inv) ~tepathie / Pl: ~ii / E: fr antipathie lat antipathia] 13 (Ioc simpatie) Sentiment de neplacere (de aversiune de sila) fatza de cineva.

ANTIPATÍE antipatii s. f. Sentiment de neplacere de aversiune de sila fatza de cineva; resentiment. Din fr. antipathie lat. antipathia.

ANTIPATÍE antipatii s. f. (In opozitzie cu simpatie) Aversiune fatza de cineva sau de ceva; pornire sentiment de neplacere fatza de cineva sau ceva (uneori fara motiv obiectiv). Il privea pe Deliu... simtzind in acelashi timp antipatie shi admiratzie pentru acest barbat frumos shi inzestrat cu atitea calitatzi. BART E. 217. Ishi aratara antipatia lor... prin vorbe amare shi impungatoare. BALCESCU. O. II 268.

ANTIPATÍE antipatii s. f. Aversiune pornire contra cuiva; sentiment de neplacere fatza de cineva. Fr. antipathie (lat. lit. antipathia).

ANTIPATÍE s.f. Aversiune fatza de cineva sau de ceva; resentiment. [Gen. iei. / cf. fr. antipathie it. antipatia < lat. antipathia gr. antipatheia < anti contra pathos pasiune].

ANTIPATÍE s. f. aversiune resentiment. (< fr. antipathie lat. antipathia)

ANTIPATÍE ~i f. Sentiment sau senzatzie de neplacere fatza de cineva sau ceva; repulsie; aversiune; sila; scarba. [G.D. antipatiei] /<fr. antipathie lat. antipathia

antipatie f. aversiune naturala.

*antipatíe f. (vgr. antipátheia d. anti contra shi páthos suferintza. V. simpatie. Aversiune repugnantza naturala shi fara voĭe: a avea a simtzi antipatie contra cuĭva.

antepathie sf vz antipatie

antipatíe s. f. art. antipatía g.d. art. antipatíei; pl. antipatíi art. antipatíile

antipatíe s. f. art. antipatía g.d. art. antipatíei; pl. antipatíi art. antipatíile

ANTIPATÍE s. aversiune ostilitate pornire repulsie resentiment (livr.) repugnantza resimtzamant. (Simte o vizibila ~ fatza de el.)

ANTIPATIE s. aversiune ostilitate pornire repulsie resentiment (livr.) repugnantza resimtzamint. (Simte o vizibila ~ fatza de el.)

ANTIPATIE. Subst. Antipatie aversiune repulsie execratzie (rar) resentiment resimtzamint repugnantza (livr.) oroare. Dushmanie ura patima vrajmashie vrajba invrajbire inamicitzie (rar) inimicitzie (livr.) ostilitate adversitate animozitate. Invershunare pornire indirjire. Ciuda inciudare (rar) ranchiuna pizma (pop.) rica (fam.) pica (pop.). Dezgust sila greatza (fig.) ingretzoshare (fig.) scirba lehamite (pop.). Adj. Antipatic uricios respingator repugnant (livr.) repulsiv (rar). Dezgustator gretzos scirbos scirbavnic (inv.) scirbelnic (inv.) scirnav execrabil oribil abominabil dezagreabil; nesuferit de nesuferit de nesuportat insuportabil intolerabil detestabil indezirabil. Dushmanos dushmanesc (inv.) dushman neprietenos neprietenesc advers (fig.) inamic vrajmashesc vrajmash vrajmashos (rar) potrivnic ostil. Ranchiunos vindicativ (livr.) razbunator patimash pizmash pizmuitor pizmaretz (rar) pizmataretz (inv. shi reg.). Vb. A fi antipatic a fi nesuferit ai fi cuiva drag k sarea in ochi ai fi cuiva drag k taciunele la nas a fi k un spin in ochii cuiva. A nu suferi a nu suporta a nu avea pe cineva la suflet a nu avea ochi sa vezi pe cineva a nu vedea pe cineva cu ochi buni a nu putea inghitzi pe cineva. A dushmani a uri a purta cuiva pica a avea un dinte impotriva cuiva a nu avea pe cineva la ficatzi (la stomac). A i se inacri cuiva sufletul (inima) de cineva (de ceva) ai fi lehamite a se lehameti (reg.) a se lehametisi (reg.) ai fi scirba ai fi greatza a fi dezgustat (de cineva); a se dezgusta a se scirbi a i se face lehamite a se satura k de mere paduretze a se satura pina in git. Ai repugna ai produce cuiva sila (dezgust) a respinge. A dezgusta a scirbi ai face cuiva sila. A execra (frantzuzism) a detesta a dispretzui a uri. Adv. Cu antipatie cu aversiune cu repulsie; fara dragoste fara simpatie; dushmaneshte vrajmasheshte (inv.). V. aversiune dispretz dushmanie invidie.