8 definitzii pentru amarare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
AMARARE amarari s. f. (Rar) Faptul de a (se) amari; amaraciune. V. amari.
amarare sf [At: ALECSANDRI T. 1514 / E: amari] (Ivr) 1 Amaraciune. 2 (Ioc indulcire) Producere a unui gust amar (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
AMARARE amarari s. f. (Rar) Faptul de a se amari; amaraciune. V. amari.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
AMARARE amarari s. f. (Rar) Faptul de a (se) amari; amaraciune.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
AMARÍRE s. f. Faptul de a (se) amari; mihnire suparare amaraciune. Cita sincera fratzie adusese el cu sine? SHi rasplata? Amarirea care sufletui apasa. EMINESCU O. I 53.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
amarare (rar) s. f. g.d. art. amararii; pl. amarari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
amarare s. f. g.d. art. amararii; pl. amarari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
amarasc rashti 2 rashte 3 rasca 3 conj. rit prt. rire inf. s. ritor adj. v.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
amarare, amararisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) amari. DEX '09 DLRLCsinonime: amaraciune mahnire suparare
- Cita sincera fratzie adusese el cu sine? SHi rasplata? – Amarirea care sufletui apasa. EMINESCU O. I 53. DLRLC
-
etimologie:
- amari DEX '98 DEX '09