alterare sf [At: MAIORESCU L. 25 / Pl: ~rari / E: altera] 12 Transformare sau modificare in rau). 3 Descompunere. 45 (Muz) Modificare a unei note muzicale (inaltzando sau) coborando punand inaintea ei diezul sau bemolul. Si: alteratzie (34). 6 Tulburare. 7 Falsificare. 8 (Fon; d. sunete) Transformare.

ALTERÁRE alterari s. f. Actziunea de a (se) altera shi rezultatul ei. 1. Schimbare modificare (de obicei in rau); descompunere stricare. Alterarea carnii. 2. Denaturare falsificare. Alterarea unui text. 3. Schimbare sau modificare a pronuntzarii unui sunet. 4. Ridicare sau coborire cu un semiton sau doua a unui sunet a unui acord etc.

ALTERÁRE alterari s. f. Actziunea de a (se) altera shi rezultatul ei; descompunere. ♦ Denaturare falsificare. ♦ Modificarea pronuntzarii unui sunet. ♦ Ridicare sau coborare cu un semiton sau doua a unui sunet acord etc.

ALTERÁRE s.f. Actziunea de a (se) altera; alteratzie. ♦ Descompunere. ♦ Schimbare denaturare falsificare. ♦ Modificarea pronuntzarii unui sunet. [< altera].

*alteratziúne f. (mlat. alterátio ónis). Schimbare in raŭ: alterarea sanatatziĭ. Schimbarea fetzeĭ orĭ a vociĭ din cauza emotziuniĭ. SHi átzie shi áre.

alteráre s. f. g.d. art. alterắrii; pl. alterắri

alteráre s. f. g.d. art. alterarii; pl. alterari

ALTERÁRE s. 1. acrire descompunere fermentare imputzire inacrire stricare. (~ mancarii.) 2. v. rancezire. 3. v. poluare. 4. v. denaturare.

ALTERARE s. 1. acrire descompunere fermentare imputzire inacrire stricare. (~ mlncarii.) 2. descompunere rincezire stricare. (~ a materiilor grase.) 3. poluare stricare viciere. (~ aerului dintro incapere.) 4. deformare denaturare escamotare falsificare mistificare mistificatzie rastalmacire (fig.) siluire. (~ celor spuse de cineva.)

alterare (engl.= alteration) proces geologic natural de esentza chimica specific zonei de interactziune a litosferei cu atmosfera hidrosfera shi biosfera prin care asociatziile min. preexistente ajunse in contact cu H2O O2 shi CO2 devin instabile shi trec prin hidroliza shi oxidare in asociatzii mineralogice noi (min. de neoformatzie: feldspatzii se caolinizeaza olivina se oxideaza biotitul se cloritizeaza etc.). Intensitatea a. shi extinderea produselor sale sunt controlate de natura mineralogica shi petrografica a rocilor afectate shi de calitatea chimica a mediului in care actzioneaza (EhpH). Prin a. rocile preexistente proaspete se transforma la supr. crustei intro scoartza de a. un invelish discontinuu cu grosime variabila (cm zeci de m) format din min. relicte (zircon rutil) compushi coloidali (opal sporogelit) shi min. de neoformatzie (min. argiloase oxizi shi hidroxizi). Calitatea shi structura scoartzei de a. sunt controlate climatic (se disting scoartze de a. alitice in climat cald shi umed shi scoartze de a. sialitice in climat temperat) shi de prezentza shi pozitzia nivelului hidrostatic (in functzie de aceasta se poate individualiza o zonalitate verticala zona de oxidare cu oxizi shi hidroxizi situata deasupra nivelului hidrostatic shi zona de cimentare cu min. argiloase shi sulfuri situata sub nivelul hidrostatic). Scoartza de a. este substratul care se poate forma solul. V. shi dezagregare.

scoartza de alterare (engl.= weathering crust) → alterare.

alteratzie (alterare) modificare de obicei temporara a unei stari „date”: 1. In ritmica notatziei (III) mensurale prin a. se dubla valoarea (1 3) notei (v. prolatio (2)). 2. In formularile melodice de tip monodic* a. modifica starea diatonica* prin aparitzia unor trepte* urcate sau coborate fatza de scara obishnuita a modului*. A. da nashtere ashanumitelor moduri cromatice* dar poate fi shi pasagera caz in care treptele* modului sunt mobile (cand cromatice cand diatonice). Ashanumitul „cromatism de alunecare” ia nashtere din a. cromatica a treptelor alaturate. 3. In armonie (III 1) a. modifica cromatic notele constitutive ale unui acord* (de obicei se considera a. reale numai fundamentala* shi cvinta acordului) (ex.) A. k element de grafie trebuie intzeleasa in respectivul context armonic caci prin modificarea elementelor acordului structura armonica se complica pana la echivoc shi iau nashtere situatzii de enarmonie (2) ce contribuie la realizarea unor modulatzii* indepartate. Semne de a. semne ashezate pe portativ* inaintea notei* care ishi modifica inaltzimea cu un semiton* cromatic. Aceste semne ce sunt diezul* (shi dubludiezul) bemolul* (shi dublubemolul) apar pe parcursul discursului shi au un efect limitat in cadrul aceleiashi octave* shi a aceleiashi voci (2) (schimbarea unuia dintre aceste elemente implica rescrierea semnului). Becarul* are nu numai menirea de a anula diezul sau bemolul ci shi de a realiza o a. de ex.: un si bemol constitutiv (intrun mod* mixolidic pe do) modificat printrun becar reprezinta o cromatizare superioara; in basul cifrat* in locul becarului se mentziona in asemenea situatzii un diez.