dexonline

warning

Forma dezbumbia este o variantă a lui dezbumba.

info

19 definiții pentru dezbumba

din care

explicative (12)
morfologice (3)
relaționale (3)
specializate (1)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZBUMBÁ, dezbúmb, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A(-și) descheia o haină încheiată cu nasturi; a(-și) descheia nasturii de la o haină. – Pref dez- + [îm]bumba.

dezbumba vtr [At: LB / V: (îrg) ~bi, ~bia, ~unghi, ~unghia, diz~^[1], dizbunghi^[2] / S și: (înv) desb~ / P și: (înv) desb~ / Pzi: ~bumb / E: dez- + (îm)bumba] (Reg) 1-2 A(-și) descheia nasturii de la o haină.

Varianta dizbumba nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler
Varianta dizbunghi este probabil forma corectă – analogie fiind bunghi³, dar cuvântul-titlu consemnat este dizbungi. — Ladislau Strifler

DEZBUMBÁ, dezbúmb, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A(-și) descheia o haină încheiată cu nasturi; a(-și) descheia nasturii de la o haină. – Dez- + [îm]bumba.

DEZBUMBÁ, dezbúmb, vb. I. Tranz. (Mold., Transilv.) A descheia o haină încheiată cu nasturi; (mai rar) a descheia nasturii de la o haină. I-am scos mănușa, dezbumbînd-o inexpert. IBRĂILEANU, A. 206. Sărise un bumb de la pieptarașul de catifea neagră... Ea-și dezbumbă pieptarul. EMINESCU, N. 109. ♦ Refl. A-și descheia nasturii de la o haină. În urmă el se dezbumba și își sfîșie cămașa. SLAVICI, N. II 134.

A DEZBUMBÁ dezbúmb tranz. reg. (obiecte de îmbrăcăminte) A desprinde din bumbi; a descheia. /dez- + a [îm]bumba

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

dezbumbi v vz dezbumba

dezbumbia v vz dezbumba

dezbunghi v vz dezbumba

dezbunghia v vz dezbumba

dizbungi v vz dezbumba

desbumbà v. Mold. a descheia bumbii sau nasturii.

dezbúmb, a -á v. tr. (compus ca și îmbumb). Est. Descheĭ haĭna: dezbumbă-te la surtuc (dezbumbă-țĭ surtucu), că-ĭ cald.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezbumbá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 dezbúmbă

dezbumbá vb., ind. prez. 1 sg. dezbúmb, 3 sg. și pl. dezbúmbă

desbumb.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZBUMBÁ vb. v. descheia.

dezbumba vb. v. DESCHEIA.

A dezbumba ≠ a îmbumba

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dezbumbá, vb. tranz., refl. – v. desbumba („a desface nasturii”).

Intrare: dezbumba

dezbumba verb grupa I conjugarea I tranzitiv reflexiv

verb (VT1) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) dezbumba	dezbumbare	dezbumbat dezbumbatu‑	dezbumbând dezbumbându‑	singular	plural
		(a) dezbumba	dezbumbare	dezbumbat dezbumbatu‑	dezbumbând dezbumbându‑	dezbumbă	dezbumbați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	dezbumb	(să) dezbumb	dezbumbam	dezbumbai	dezbumbasem
	a II-a (tu)	dezbumbi	(să) dezbumbi	dezbumbai	dezbumbași	dezbumbaseși
	a III-a (el, ea)	dezbumbă	(să) dezbumbe	dezbumba	dezbumbă	dezbumbase
plural	I (noi)	dezbumbăm	(să) dezbumbăm	dezbumbam	dezbumbarăm	dezbumbaserăm dezbumbasem
	a II-a (voi)	dezbumbați	(să) dezbumbați	dezbumbați	dezbumbarăți	dezbumbaserăți dezbumbaseți
	a III-a (ei, ele)	dezbumbă	(să) dezbumbe	dezbumbau	dezbumbară	dezbumbaseră

dezbumbi