SMÚLGE smulg vb. III. 1. Tranz. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se afla. ◊ Expr. Ashi smulge parul (din cap) sau ashi smulge barba = ashi manifesta puternic durerea sau disperarea; a fi foarte suparat. ♦ (Reg.) A jumuli o pasare de pene. ♦ Tranz. shi refl. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se afla. 2. Tranz. Fig. A obtzine ceva cu mari eforturi; a lua cu fortza. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele mortzii = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. shi refl. A (se) da la o parte a (se) indeparta a (se) retrage cu o mishcare brusca. 4. Tranz. shi refl. A (se) despartzi a (se) dezlipi. [Perf. s. smulséi part. smuls shi (inv. shi reg.) smult] Lat. *exmulgere.

smulge [At: COD. VOR.² 12^v/5 / V: zm~ / Pzi: smulg / Par: shi: (inv) smult / E: ml exmulgere] 12 vtrp (C. i. plante) A (se) trage cu putere afara din pamant Si: a scoate. 34 vtrp (Pex; d. plante) A (se) rupe din tulpina prin smucituri. 5 vt (C. i. stalpi pari cuie etc.) A apuca strans shi a smuci cu putere pentru a trage afara din locul in care a fost fixat Si: a scoate. 67 vtir (C. i. fire de par) A (se) trage cu putere (pentru a scoate din radacina sau a rupe). 8 vt (Ie) Ashi ~ parul (sau perii barba ori inv caruntetzele cosicioara) (din cap) Ashi manifesta puternic durerea sau desperarea. 9 vt (Iae) A fi foarte suparat. 10 vt (Reg; ie) A ~ barba cuiva A batjocori pe cineva. 11 vt (Ivp; c. i. pene fulgi) A jumuli. 12 vt (Ivr; ie) A ~ o pana (cuiva) A da (cuiva) o palma. 13 vt (Ivp; c. i. pasari) A jumuli. 14 vrp (Ivr; d. pielea capului) A ramane fara par. 1516 vtrp (Irg; c. i. lana inul etc.) A trage din caier sau din fuior. 17 vt (Reg; c. i. canepa) A culege (1). 18 vt (Reg; c. i. porumbul) A copili (1). 1920 vtrp (C. i. partzi ale corpului) A (se) desprinde cu violentza din locul in care se afla. 21 vt (Ivr) A zgaria. 2223 vtrp A smuci (12). 24 vr A se indeparta brusc de langa cineva sau de undeva. 25 vt (Ivr) A extrage (7). 2627 vtr A (se) smuci (89). 2829 vtr (Udp „din”) A face sa iasa sau a ieshi dintro anumita stare (sufleteasca fizica fiziologica etc.). 30 vt (Reg; ie) ~o! Pleaca!. 3132 vtrp A (se) lua cu fortza sau prin vicleshug Si: a jefui a rapi². 3334 vtrp (Pex) Ashi insushi pe nedrept. 35 vt (Fig; c. i. afirmatzii informatzii marturisiri etc.) A obtzine cu greutate prin fortza shiretenie etc. Si: a scoate a stoarce. 3637 vtrp (Fig) A (se) obtzine in urma unor eforturi sustzinute.

SMÚLGE smulg vb. III. 1. Tranz. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se afla. ◊ Expr. Ashi smulge parul (din cap) sau ashi smulge barba = ashi manifesta puternic durerea sau desperarea; a fi foarte suparat. ♦ (Reg.) A jumuli o pasare de pene. ♦ Tranz. shi refl. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se afla. 2. Tranz. Fig. A obtzine ceva cu mari eforturi; a lua cu fortza. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele mortzii = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. shi refl. A (se) da la o parte a (se) indeparta a (se) retrage cu o mishcare brusca. 4. Tranz. shi refl. A (se) despartzi a (se) dezlipi. [Perf. s. smulséi part. smuls shi (inv. shi reg.) smult] Lat. *exmulgere.

SMÚLGE smulg vb. III. 1. Tranz. A scoate (o planta un organ al corpului) din locul unde se afla crescut tragind cu putere. Adam shi cu Filoftei visleau sashi smulga bratzele din umeri. DUMITRIU P. F. 19. A chitit un stejar care era mai gros care a vrut sal smulga din pamint dar na putut. CREANGA O. A. 271. Floare alba din gradina Smulgeteash din radacina Sa te dau la mindran mina. HODOSH P. P. 192. [Baiatul] a smuls doua pene din o aripa. SHEZ. IV 171. ◊ Refl. Fig. Am de gind sa ma smulg din radacina shi sa ma duc pe furtuna unde se bat muntzii in capete. SADOVEANU N. P. 114. ◊ Expr. Ashi smulge barba sau parul (din cap) = ashi manifesta puternic durerea sau desperarea. Profira cu celelalte muieri shi cu copiii incepusera sa tzipe shi sashi smulga parul. GALACTION O. I 290. SHi mata cind a dat de copila k nui a inceput ashi smulge parul din cap shi a o boci. CREANGA A. 21. Oh! nenorocitul de mine! striga Motzoc smulgindushi barba. NEGRUZZI S. I 155. ♦ (Cu privire la pasari prin metonimie) A jumuli de pene. [Femeia] sa smulga puii aceshtia sa puie doi in frigare shi sa duca degraba unul fript la calatorul de la nr. 4. NEGRUZZI S. III 195. ♦ A scoate a desface ceva din locul unde se afla prins intzepenit; a desprinde. Moshul Careba... incepu sa smulga shindrilele acoperishului. DUMITRIU N. 215. ◊ Fig. Mura... smulgea din scripca lui atita alean atita gingashie shi atita dor... GALACTION O. I 69. Smulg aceste versuri dintra inimii durere. MACEDONSKI O. I 9. SHi ciuturi noua smulge tu din lirami. EMINESCU O. I 120. ◊ Refl. Ancora se smulge tirinduse pe fund. BART S. M. 21. (Fig.) Voinicul... se smulse din legaturile in care il tzinea farmecul Omfalei. ISPIRESCU U. 71. 2. Tranz. A scoate cu violentza ceva din mina cuiva; fig. a obtzine ceva cu mari eforturi. Noaptea se iveau citziva oameni cu arme shi le smulgeau cu sila mincare. DUMITRIU N. 189. Toate incercarile lui nau izbutit sai smulga macar o promisiune precisa. REBREANU R. I 259. Laurii voiau sai smulga de pe fruntea ta de fier. EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele mortzii = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. A da la o parte cu putere a indeparta cu o mishcare brusca. Era sa va calce vorbi tinarul inalt carei smulsese de pe linie. C. PETRESCU C. V. 37. ◊ Fig. Pe luminoasele culmi am ramas. Fruntea shi ochii cu roua mii spal Negura rupta mio smulg din obraz. TULBURE V. R. 25. ◊ Expr. A smulge (cuiva) masca v. masca (1). ♦ A retrage cu o mishcare brusca. Ishi smulse mina parca ar fi atins o piele de sharpe. REBREANU R. I 228. 4. Refl. A se despartzi a se dezlipi a se departa (dintro data cu putere). Mama se smulge de linga noi fugind cu Iulius in bratze spre soldatul cu piciorul de lemn. SAHIA N. 52. ◊ Tranz. Nici moartea nu ma va putea smulge de linga tine. ALECSANDRI T. 981. Forme gramaticale: perf. s. smulsei part. smuls shi (invechit shi regional) smult (SADOVEANU F. J. 706 EMINESCU O. I 107 BUDAIDELEANU TZ. 243).

A SMÚLGE smulg tranz. 1) (obiecte) A trage cu putere pentru a scoate sau a schimba locul de aflare. ~ iarba. ◊ Ashi ~ barba (sau parul din cap) ashi exterioriza in mod evident durerile fizice sau spirituale. 2) (obiecte) A lua cu fortza. ~ o carte din mana. 3) fig. (secrete marturii etc.) A obtzine datorita unei insistentze excesive. 4) A face sa se smulga. * ~ din ghearele mortzii a salva de la moarte. /<lat. exmulgere

A SE SMÚLGE ma smulg intranz. 1) A se rupe brusc din locul de aflare. 2) A se da la o parte printro mishcare brusca. 3) A inceta de a mai fi impreuna; a se despartzi. /<lat. exmulgere

smulge v. 1. a trage cu putere: a smulge buruieni; 2. a rupe cu violentza: ia smuls parul. (Primitiv termen ciobanesc: a smulge tare de unde a trage cu violentza (cf. smacinà)].

zmulge v vz smulge

zmulge vb. III. v. smulge.

zmulg zmuls shi (maĭ rar) zmult a zmulge v. tr. (lat. *exmúlgere ild. *exmulgére d. mulgére a mulge; it. smungere a mulge a stoarce a extenua). Scot cu violentza (penele paru buruĭenele): zmulg o pana uneĭ gishte zmulg o gisca de pene imĭ zmulg un fir de par alb din mustatza zmulg buruĭenele din gradina. (V. jumulesc plivesc). Fig. Obtzin in fine: cu mare ce (?) ĭam zmuls o vorba o promisiune un franc. Dezlipesc despart: de abea lam zmuls din circĭuma. Scot salvez: lam zmuls din gheara mortziĭ din valurĭ din minile tilharilor. Vechĭ. Scot din teaca: cu sabiile zmulse. Zmult (in VR. 1925 7 41).

smúlge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. smulg imperf. 3 sg. smulgeá perf. s. 1 sg. smulséi 1 pl. smúlseram; part. smuls

smúlge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. smulg imperf. 3 sg. smulgeá perf. s. 1 sg. smulséi 1 pl. smúlseram; part. smuls

smulge

smulg smulsei 1 aor.

SMÚLGE vb. 1. a trage. (A ~ un cui cu cleshtele.) 2. a scoate. (A ~ buruienile din pamant.) 3. a (se) smuci. (Sa ~ din mainile lui.) 4. a rapi. (Dushmanul lea ~ o parte din tzara.)

SMÚLGE vb. v. jumuli.

SMULGE vb. 1. a trage. (A ~ un cui cu cleshtele.) 2. a scoate. (A ~ buruienile din pamint.) 3. a (se) smuci. (Sa ~ din miinile lui.) 4. a rapi. (Dushmanul lea ~ o parte din tzara.)

smulge vb. v. JUMULI.

smúlge (g ls) vb. A trage cu putere a scoate a extrage. Var. zmulge shi der. Mr. zmulgu zmulshu zmuldzire megl. smulg(iri). Lat. *exmulgĕre (Cihac I 172; Philippide Principii 44; Pushcariu 1944; CandreaDens. 1167; REW 2864) cf. it. smungere „a suge” astur. esmucir „a mulge” shi mulge. Legatura cu *exvellĕre prin intermediul formei **exvulsum (Cretzu 369) este o ipoteza inutila. Der. smultura s. f. (shuvitza smoc de lina; persoana pletoasa); smuntura s. f. (Trans. lina tunsa); smuncea s. f. (Mold. varga nuia) prin contaminare cu smicea.

ZMÚLGE zmulg vb. III. (Var.) A smulge. (cf. smulge)

smulge smulg v. r. a pleca