SMÚLGE smulg vb. III. 1. Tranz. A scoate (o planta un organ al corpului) din locul unde se afla crescut tragind cu putere. Adam shi cu Filoftei visleau sashi smulga bratzele din umeri. DUMITRIU P. F. 19. A chitit un stejar care era mai gros care a vrut sal smulga din pamint dar na putut. CREANGA O. A. 271. Floare alba din gradina Smulgeteash din radacina Sa te dau la mindran mina. HODOSH P. P. 192. [Baiatul] a smuls doua pene din o aripa. SHEZ. IV 171. ◊ Refl. Fig. Am de gind sa ma smulg din radacina shi sa ma duc pe furtuna unde se bat muntzii in capete. SADOVEANU N. P. 114. ◊ Expr. Ashi smulge barba sau parul (din cap) = ashi manifesta puternic durerea sau desperarea. Profira cu celelalte muieri shi cu copiii incepusera sa tzipe shi sashi smulga parul. GALACTION O. I 290. SHi mata cind a dat de copila k nui a inceput ashi smulge parul din cap shi a o boci. CREANGA A. 21. Oh! nenorocitul de mine! striga Motzoc smulgindushi barba. NEGRUZZI S. I 155. ♦ (Cu privire la pasari prin metonimie) A jumuli de pene. [Femeia] sa smulga puii aceshtia sa puie doi in frigare shi sa duca degraba unul fript la calatorul de la nr. 4. NEGRUZZI S. III 195. ♦ A scoate a desface ceva din locul unde se afla prins intzepenit; a desprinde. Moshul Careba... incepu sa smulga shindrilele acoperishului. DUMITRIU N. 215. ◊ Fig. Mura... smulgea din scripca lui atita alean atita gingashie shi atita dor... GALACTION O. I 69. Smulg aceste versuri dintra inimii durere. MACEDONSKI O. I 9. SHi ciuturi noua smulge tu din lirami. EMINESCU O. I 120. ◊ Refl. Ancora se smulge tirinduse pe fund. BART S. M. 21. (Fig.) Voinicul... se smulse din legaturile in care il tzinea farmecul Omfalei. ISPIRESCU U. 71. 2. Tranz. A scoate cu violentza ceva din mina cuiva; fig. a obtzine ceva cu mari eforturi. Noaptea se iveau citziva oameni cu arme shi le smulgeau cu sila mincare. DUMITRIU N. 189. Toate incercarile lui nau izbutit sai smulga macar o promisiune precisa. REBREANU R. I 259. Laurii voiau sai smulga de pe fruntea ta de fier. EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. A smulge (pe cineva) din ghearele mortzii = a salva (pe cineva) de la moarte. 3. Tranz. A da la o parte cu putere a indeparta cu o mishcare brusca. Era sa va calce vorbi tinarul inalt carei smulsese de pe linie. C. PETRESCU C. V. 37. ◊ Fig. Pe luminoasele culmi am ramas. Fruntea shi ochii cu roua mii spal Negura rupta mio smulg din obraz. TULBURE V. R. 25. ◊ Expr. A smulge (cuiva) masca v. masca (1). ♦ A retrage cu o mishcare brusca. Ishi smulse mina parca ar fi atins o piele de sharpe. REBREANU R. I 228. 4. Refl. A se despartzi a se dezlipi a se departa (dintro data cu putere). Mama se smulge de linga noi fugind cu Iulius in bratze spre soldatul cu piciorul de lemn. SAHIA N. 52. ◊ Tranz. Nici moartea nu ma va putea smulge de linga tine. ALECSANDRI T. 981. Forme gramaticale: perf. s. smulsei part. smuls shi (invechit shi regional) smult (SADOVEANU F. J. 706 EMINESCU O. I 107 BUDAIDELEANU TZ. 243).