9 definiții pentru zeiesc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZEIÉSC, -IÁSCĂ, zeiești, adj. (Rar) De zeu. [Pr.: ze-iesc] – Zeu + suf. -esc.
ZEIÉSC, -IÁSCĂ, zeiești, adj. (Rar) De zeu. [Pr.: ze-iesc] – Zeu + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
zeiesc, ~ească a [At: PLEȘOIANU, T. IV, 9/20 / P: ze-iesc / Pl: ~ești / E: zeu + -esc] 1 Care aparține unei zeități (1) Si: zeit (1). 2 Care provine de la o zeitate (1) Si: zeit (2). 3-4 Care ține de natura zeilor1 (1) sau a lui Dumnezeu Si: zeit (3-4). 5 (Ca) de zeu1 (1) sau (ca) de Dumnezeu Si: ceresc (37), divin (6), dumnezeiesc (4), sfânt, (îvr) zeit (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zeiesc, -ească adj. Care aparține unei zeități, care se referă la o zeitate; care provine de la o zeitate; de natura zeilor. Frumusețea lor neobișnuită, aproape zeiască (PER.). • sil. ze-iesc. pl. -ești. /zeu + -esc.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZEIÉSC, -IÁSCĂ, zeiești, adj. (Rar) De zeu. In Olimp stau ele... iar cu cîntările lor măiestre înveselesc tot soborul zeiesc. CARAGIALE, N. S. 78.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZEIÉSC ~iáscă (~iéști) rar Care ține de zei; propriu zeilor. /zeu + suf. ~iesc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zeiésc (rar) adj. m. f. zeiáscă; pl. m. și f. zeiéști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zeiésc adj. m., f. zeiáscă; pl. m. și f. zeiéști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZEIÉSC adj. v. ceresc, divin, dumnezeiesc, sfânt.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zeiesc adj. v. CERESC. DIVIN. DUMNEZEIESC. SFÎNT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de Octavian Mocanu
- acțiuni
adjectiv (A84) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
zeiesc, zeiascăadjectiv
- 1. De zeu. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: Sfântul ceresc divin dumnezeiesc
- În Olimp stau ele... iar cu cîntările lor măiestre înveselesc tot soborul zeiesc. CARAGIALE, N. S. 78. DLRLC
-
etimologie:
- Zeu + sufix -esc. DEX '09 DEX '98 NODEX