14 definitzii pentru intinge
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTÍNGE intíng vb. III. Tranz. (Pop.) A muia paine sau mamaliga intro mancare. ♦ A muia ushor intrun lichid. [Perf. s. intinsei part. intins] Lat. intingere.
INTÍNGE intíng vb. III. Tranz. (Pop.) A muia paine sau mamaliga intro mancare. ♦ A muia ushor intrun lichid. [Perf. s. intinsei part. intins] Lat. intingere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intinge [At: TETRAEV. (1574) 247 / V: (reg) incin~ / Pzi: inting / E: in + ml *tingere] 1 vt A inmuia cu varful intrun lichid. 2 vt (Pex) A inmuia paine sau mamaliga intro mancare. 3 vt (Ie) A pune branza in sticla shi a ~ pe dinafara A nu se intzelege cu cineva. 45 vtr (Irg) A (se) atinge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTÍNGE intíng vb. III. Tranz. (Popular) A muia (piine sau mamaliga) in grasime in sos etc. pentru a minca. Inghitzea felie dupa felie shi intingea in topitura bucatzi mari de mamaliga care le captushea apoi cu brinza. SADOVEANU B. 95. ◊ Absol. Mosh Capatzina incepu a intinge shi el in mojdeiul pe sfirshite. HOGASH M. N. 197. Decit sa inting in unt SHi sa ma uit in pamint Mai bineoi intingen sare SHi moi uita la soare. SEVASTOS N. 28. ♦ (Cu privire la alte obiecte) A muia ushor intrun lichid. Condicaru in picioare i citea jalbile intingind din vreme in vreme condeiul de pana de gisca in calimarile de la briu. GHICA S. 7. Forme gramaticale: perf. s. intinsei part. intins. Varianta: tínge (DUMITRIU N. 17) vb. III.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTÍNGE intíng tranz. fam. (painea mamaliga etc.) A muia intrun produs alimentar (mai ales lichid). ~ mamaliga in mujdei. ~ painea in sare. /<lat. intingere
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intinge v. a baga a muia intr’un lichid (apa vin cerneala sos). [Lat. INTINGERE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TÍNGE vb. III v. intinge.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
intíng tins a tínge v. tr. (lat. tingere shi intingere tinctum a intinge a muĭa; it. (in)tingere fr. teindre sp. teñir pg. tingir. V. tinctura). Bag moĭ intr’un lichid orĭ sos: a intinge pinea’n sos shi a o duce la gura a intinge condeĭu’n cerneala.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intínge (a ~) (a muia) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intíng 1 pl. intíngem perf. s. 1 sg. intinséi 1 pl. intínseram; conj. prez. 3 sa intínga; ger. intingand; part. intíns
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intínge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intíng 1 pl. intíngem perf. s. 1 sg. intinséi 1 pl. intínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. intínga; ger. intingand; part. intíns
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTÍNGE vb. v. inmuia muia uda umezi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intinge vb. v. INMUIA. MUIA. UDA. UMEZI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TÍNGE vb. v. atinge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tinge vb. v. ATINGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
intínge (intíng intíns) vb. A muia a imbiba. Lat. tĭngĕre (Pushcariu 886; REW 4504; DAR) cf. it. tingere fr. teindre sp. teñir port. tingir. In parte omonim al lui intinde datorita omonimiei part. intins (k in cazul lui incinge cu incinde); totushi nu pare atit de rar cum presupune DAR in limba actuala. Der. intinsoare s. f. (mincare cu sos sau grasime care se maninca intingind).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
| verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| verb (VT622) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
intinge, intingverb
-
- Inghitzea felie dupa felie shi intingea in topitura bucatzi mari de mamaliga care le captushea apoi cu brinza. SADOVEANU B. 95. DLRLC
- Mosh Capatzina incepu a intinge shi el in mojdeiul pe sfirshite. HOGASH M. N. 197. DLRLC
- Decit sa inting in unt SHi sa ma uit in pamint Mai bineoi intingen sare SHi moi uita la soare. SEVASTOS N. 28. DLRLC
- 1.1. A muia ushor intrun lichid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Condicaru in picioare i citea jalbile intingind din vreme in vreme condeiul de pana de gisca in calimarile de la briu. GHICA S. 7. DLRLC
-
-
etimologie:
- intingere DEX '09 DEX '98
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.