16 definitzii pentru strai (haina)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRAI1 straie s. n. (Pop.) Haina imbracaminte veshmant. Et. nec.

STRAI1 straie s. n. (Pop.) Haina imbracaminte veshmant. Et. nec.

strai1 sn [At: (a. 1700) IORGA B. R. 325 / Pl: ~e shi (ivr) ~uri / E: ns cf lat stragulum] 1 (Industrie tzaraneasca; irg) Scoartza (35). 2 (Irg) Patura groasa. 3 (Olt; pan) Invelitoare de pat facuta din piei de oaie cu lana lunga. 4 (Pop; mpl) Veshmant. 5 (Pop; pex) Zdreantza. 6 (Bot; reg; ic) ~ulbroashtei sau ~debroasca Mataseabroashtei (Conferva rivularia). 7 (Mol; Buc) Suman (1). 8 (Reg) Loc apatos umed mocirlos.

STRAI1 straie s. n. (Mai ales la pl.) Haine imbracaminte veshminte. Muncitorii in straie albe se aratau la marginea satului. SADOVEANU O. VI 335. Se gatise cu straiele cele mai bune ishi pusese imineii de piele de vitzel. CAMIL PETRESCU O. I 70. Ishi imbraca copiii cu straie curate. C. PETRESCU S. 64. TZineascuns Sub straiul picurind de ploi Pe cel mai bun dintre eroi... Pe Fulger mort! COSHBUC P. I 145. ◊ (In comparatzii) In livada intinsa intrase o pace adinca shi arborii stateau in soare k intrun strai de spuma de argint. SADOVEANU O. V 413. Singurican camarutza bratze albe eu intinz SHi mambrac in parul galben k in strai ushor tzesut. EMINESCU O. I 80. ◊ (Poetic) In fund se inaltzau muntzi nelamuritzi in veshnicul lor strai de picla. SADOVEANU O. VIII 135. Raza lunii visatoare Din argint i tzese straie. CERNA P. 128. SHi ce sarbad mii cuvintul de cind sufletul meu poarta Strai tzesut la umbra grijii plins ursit deo viatza moarta. PAUNPINCIO P. 85. ♦ (Regional) Cerga velintza patura. Pl. shi: straiuri (TUDORAN P. 392).

STRAI1 ~e n. mai ales la pl. pop. Obiect de imbracaminte; haina. Un rand de ~e. [Monosilabic] /Orig. nec.

STRAI s. n. 1. (Ban.) Cerga. Strany. Stragulum. AC 372. 2. (Mold.) Haina veshmint. Hainele cu care era deprinshi nu lasa sa le poarte ci ishi facea lorushi alt fealiu de straie neobicinuite. K 99r. Miau zis de miam facut shi mie straie bune. H 1771 87v. Mam dus k sa ma Impodobascu cu straile cele mai bune. H 17791 155r; cf. GHEORGACHI; PSEUDOE. KOGALNICEANU; H 1778 5r 5v 14r; H 17791 156r 159r: H 17792 76v 80v 93v 100r 101v. Etimologie: lat. stragulum. Cf. m a c a t (2) o d e a l v e l i n tz a; b o r f e.

straĭ m. pl. ĭe rar urĭ (orig. nesht. Cp. cu haĭna shi tzol). Invalitoare (patura) latzoasa. Est. Ashternut de pat: mitza s’a ascuns in straĭe. Haĭne: straĭe de sarbatoare.

straiu n. 1. patura latzoasa de lana de invelit noaptea; 2. pl. Mold. haine tzoale: imbracat in straie nemtzeshti CR.; straiu de purpura shi aur peste tzarina cea grea EM. [Banat straniu: de origina necunoscuta].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

strai1 (haina) (pop.) s. n. pl. stráie

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STRAI s. v. cerga cuvertura invelitoare patura velintza.

STRAI s. haina imbracaminte veshmint (pop. shi fam.) buleandra tzoala (reg.) rufa (Transilv. shi Maram.) halub (depr.) hantza. (Iatzi un ~ pe tine.)

strai s. v. CERGA. CUVERTURA. INVELITOARE. PATURA. VELINTZA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

strái (ie) s. f. 1. Manta. 2. Cuvertura. 3. Haina veshmint. 4. (Mold.) Laibar mintean. Mr. strańu. Slov. srajca „imbracaminte” din sl. sraka sračica probabil k cuvintul sl. a fost considerat k un dim. cf. dim. rom. straitze „hainutza” de unde prin regresiune forma actuala. Mr. ar putea fi cuvint diferit dar oricum sl. cf. sb. tranja tralje „zdrentze”. Der. de la un lat. *sternium (Tiktin) sau din lat. stramen (DAR s. v. grui) pare incerta. Cf. shi triest. friul. straja „ashternut de paie pentru turma” care Serra Dacor. IX 192 il deriva din lat. stragulum dar care ar putea fi la fel de bine cuvint sl. Der. straios adj. (inv. zdrentzaros) care pare sa indice aceeashi sursa sl. bg. tranja.

Intrare: strai (haina)
strai1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strai
  • straiul
  • straiu‑
plural
  • straie
  • straiele
genitiv-dativ singular
  • strai
  • straiului
plural
  • straie
  • straielor
vocativ singular
plural
strai2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strai
  • straiul
  • straiu‑
plural
  • straiuri
  • straiurile
genitiv-dativ singular
  • strai
  • straiului
plural
  • straiuri
  • straiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

strai, straiesubstantiv neutru

  • 1. popular Obiect de imbracaminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Muncitorii in straie albe se aratau la marginea satului. SADOVEANU O. VI 335. DLRLC
    • format_quote Se gatise cu straiele cele mai bune ishi pusese imineii de piele de vitzel. CAMIL PETRESCU O. I 70. DLRLC
    • format_quote Ishi imbraca copiii cu straie curate. C. PETRESCU S. 64. DLRLC
    • format_quote TZineascuns Sub straiul picurind de ploi Pe cel mai bun dintre eroi... Pe Fulger mort! COSHBUC P. I 145. DLRLC
    • format_quote (In comparatzii) In livada intinsa intrase o pace adinca shi arborii stateau in soare k intrun strai de spuma de argint. SADOVEANU O. V 413. DLRLC
    • format_quote (In comparatzii) Singurican camarutza bratze albe eu intinz SHi mambrac in parul galben k in strai ushor tzesut. EMINESCU O. I 80. DLRLC
    • format_quote poetic In fund se inaltzau muntzi nelamuritzi in veshnicul lor strai de picla. SADOVEANU O. VIII 135. DLRLC
    • format_quote poetic Raza lunii visatoare Din argint i tzese straie. CERNA P. 128. DLRLC
    • format_quote poetic SHi ce sarbad mii cuvintul de cind sufletul meu poarta Strai tzesut la umbra grijii plins ursit deo viatza moarta. PAUNPINCIO P. 85. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.